În studiul “Pe cine am ales “uninominal”?”, dat publicităţii ieri, Institutul pentru Politici Publice (IPP) face o analiză comparativă a componenţei Parlamentului ales în 2008, faţă de cel rezultat în urma alegerilor din 2004. Astfel, circa 40% dintre parlamentarii legislaturii precedente au dobîndit un nou mandat în noiembrie 2008, 186 de deputaţi şi 72 de senatori nemaifiind niciodată în Parlament. Un număr de 21 de deputaţi din perioada 2004-2008 au devenit senatori, în timp ce doar şapte foşti senatori au făcut rocada către Camera Deputaţilor. Tot la categoria parlamentarilor realeşi s-a constatat că 16 dintre deputaţi şi-au schimbat apartenenţa la grupul parlamentar, în această situaţie aflîndu-se cinci senatori. În ceea ce priveşte studiile absolvite de către parlamentari, IPP arată că 40% dintre senatori au obţinut titlul academic de doctor, în timp ce alţi 37% au efectuat alte forme de studii postuniversitare. La Camera Deputaţilor, proporţia doctorilor este de 42%, iar 54% sînt licenţiaţi sau absolvenţi de master. Există şi trei deputaţi care au doar diploma de bacalaureat, toţi de la PD-L: Costică Canacheu, preşedintele Comisiei de apărare, Silviu Prigoană şi Lucian Riviş-Tipei. “Majoritatea au urmat aşadar cursuri în domeniul ştiinţelor juridice, urmat de cel al ştiinţelor economice şi al celor tehnice, spre deosebire de legislatura trecută în care, în ordine descrescătoare, domeniile de studiu preferate au fost, în ordine: tehnic, economic şi apoi juridic”, se arată în studiul IPP. IPP notează că în elaborarea studiului, procesul de documentare în ce priveşte educaţia sau pregătirea profesională a actualilor parlamentari “s-a lovit de numeroase dificultăţi”. IPP critică o parte a senatorilor pentru că nu şi-au organizat birouri parlamentare unde să poată fi contactaţi oficial de către alegători”. În acest context, IPP aminteşte şi cazul fostului premier Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, care a candidat în Ilfov, şi-a înfiinţat birou parlamentar în Bucureşti. Referitor la întinerirea clasei politice, IPP a observat că media de vîrstă a parlamentarilor a rămas aproximativ aceeaşi, comparativ cu Legislativul ales în 2004: între 50 şi 60 de ani la Senat şi între 40 şi 50 de ani la Camera Deputaţilor. Există şi un nucleu al veteranilor Parlamentului care au o prezenţă continuă din 1990 sau 1992. Cel mai vechi parlamentar PD-L este Radu Berceanu, din 1990, iar de la PSD, Adrian Năstase şi Bogdan Niculescu-Duvăz, prezenţi şi ei de la începutul parlamentarismului postrevoluţionar. De la PNL, cel mai vechi este Crin Antonescu, parlamentar din 1992. Însă cel mai mare număr de parlamentari veterani îl are UDMR: Frunda Gyorgy, Marko Bela, Verestoy Attila, Kerekes Karoly, Marton Arpad, Varga Attila sînt în Legislativ din 1990, iar alţi doi sînt din 1992. În material se arată că, la nivelul componenţei politice, PD-L a reuşit să “convertească” cei mai mulţi dintre parlamentarii care şi-au schimbat apartenenţa politică faţă de începutul mandatului din 2004. UDMR este la fel de reticentă şi faţă de promovarea femeilor în Parlament avînd doar două femei deputat şi niciun senator femeie. În concluzie, autorii studiului remarcă faptul că introducerea votului uninominal nu a produs schimbări majore în modul în care este structurat Parlamentul: “Pretinsul proces de reînnoire a clasei politice nu a condus, pînă la urmă, la schimbări semnificative în structurile de conducere ale celor două Camere (Birourile Permanente, lideri de grupuri parlamentare)”.