Directorul Institutului pentru Politici Publice (IPP), Violeta Alexandru, a declarat, ieri, că instituţia pe care o conduce va pleda pentru sancţionarea aleşilor pînă la pierderea mandatului pentru un anumit procent de absenţe din Parlament. IPP a solicitat depunerea pe site-urile celor două Camere a tuturor informaţiilor legate de prezenţă, a aspectelor privind motivul absenţei unui parlamentar. Institutul a făcut publice, ieri, datele unei sinteze cu privire la prezenţa la vot şi la iniţiativele legislative individuale ale aleşilor în actualul mandat, considerate criterii primare de evaluare a activităţii acestora. Sinteza IPP relevă faptul că nume sonore din actualul Parlament se află pe lista celor cu absenţe numeroase de la şedinţele de plen ale Camerei Deputaţilor în perioada 6 februarie 2006 - 24 iunie 2008. Printre aceştia se află Crin Antonescu, Gabriel Oprea, Liviu Almăşan, Ovidiu Victor Ganţ, Florina Ruxandra Jipa, Marcela Lavinia Şandru. În topul senatorilor cu o slabă prezenţă la vot în perioada 19 aprilie 2006 - 30 iunie 2008 figurează, printre alţii, Corneliu Vadim Tudor, Vasile Blaga şi Gheorghe Copos. În ceea ce priveşte apartenenţa politică a deputaţilor aflaţi în topul prezenţei la vot, cea mai mare participare au înregistrat-o reprezentanţii PSD, urmaţi de PNL, PD-L şi UDMR, iar la Senat, cea mai mare prezenţă la lucrări au înregistrat-o senatorii PSD şi cei PD-L.

PSD, cel mai eficient partid parlamentar

În ceea ce priveşte propunerile legislative de la începutul mandatului şi pînă pe 13 noiembrie, referitor la deputaţi, studiul semnalează cazul deputatului Adrian Moisioiu, cu 211 de propuneri iniţiate, dintre care numai 18 au devenit legi, iar la polul opus, situaţia deputaţilor Valeriu Tabără şi Petru Andea, care, deşi nu au avut un număr foarte mare de iniţiative legislative, mai mult de o treime dintre acestea au devenit legi. PRM conduce la numărul de iniţative legislative pe partide, cu 853, urmat de PSD, cu 594 de iniţiative şi PD-L, cu 428. Ordinea se inversează din perspectiva eficienţei acestor iniţiative legislative, reprezentanţii PNL avînd cel mai mare procent de transformare a propunerilor legislative în legi (23%), urmaţi de PSD cu 20,5%, PC, cu 12,7%, PD-L, cu 9,5%. Cel mai eficient partid din punct de vedere al procentului de propuneri legislative devenite legi este PSD, cu 28,1 procente, urmat de PNL, cu 23,1%, PD-L, cu 14% şi PC, cu 7,9 procente. Autorii raportului au arătat că IPP a considerat necesară o asemenea sinteză în contextul în care alegătorul trebuie să ştie “capacitatea candidaţilor de a reprezenta interesele întregii naţiuni”. Raportul indică faptul că la Camera Deputaţilor candidează din nou aproape 80% dintre aleşi, adică 256 de parlamentari, iar la Senat candidează din nou circa 65% dintre parlamentari, adică 87 de parlamentari.