Irakul a cerut oficial, marţi, ţărilor din Golful Persic să anuleze datoriile de zeci de miliarde de dolari, acumulate în urma invadării Kuwaitului, în 1990, a declarat purtătorul de cuvînt al Guvernului de la Bagdad, Ali al-Dabbagh. “Am cerut anularea sau cel puţin reducerea acestor datorii, în cadrul unei conferinţe internaţionale privind Irakul, la Kuwait”, a precizat Dabbagh. “Aceste datorii de război înseamnă sume enorme”, a adăugat el.

Secretarul american de Stat, Condoleezza Rice, a participat, ieri, în Kuwait, la conferinţa privind Irakul, după ce a încercat, în Bahrain, să convingă aliaţii arabi ai SUA să sprijine Guvernul de la Bagdad dominat de şiiţi, fără a obţine însă un angajament concret. După o întîlnire, la Manama, cu reprezentanţi ai opt state arabe conduse de regimuri sunnite şi ai Irakului, Rice a declarat că discuţiile au vizat reducerea datoriilor irakiene şi deschiderea de ambasade arabe la Bagdad. Oficialul american nu a anunţat însă nicio decizie majoră privind aceste două domenii considerate cruciale pentru stabilizarea Irakului de către Washington, care vede mobilizarea arabă drept o contrapondere la influenţa iraniană. Oficialul american a salutat acordul miniştrilor arabi reuniţi la Manama privind necesitatea includerii Irakului în forumul lor de dezbateri denumit Grupul 6+2+1, întrunit de patru ori începînd cu ianuarie 2007 şi care reuneşte cele şase monarhii din Golful Persic (Arabia Saudită, Bahrain, Qatar, Oman, Kuwait, Emiratele Arabe Unite), Egiptul, Iordania şi SUA. “Membrii grupului apreciază că Irakul trebuie să participe regulat la aceste discuţii. Acesta este un progres în cadrul eforturilor de reintegrare a Irakului în discuţiile regionale”, a precizat Rice.

Şeful diplomaţiei americane a avut, în Kuwait, o serie de consultări cu uşile închise pentru a pregăti conferinţa privind situaţia din Irak la care vor participa şi China, Rusia, Franţa şi Marea Britanie. Potrivit unui oficial american care o însoţeşte pe Rice, ţările arabe nu şi-au asumat niciun angajament formal privind redeschiderea ambasadelor lor la Bagdad, precizînd însă că acestea au manifestat “dispoziţii mai bune”. La rîndul său, şeful diplomaţiei din Bahrain, Khaled ben Ahmad al-Khalifa, a declarat, într-o conferinţă de presă cu omologul american, că ţara s-a angajat în procesul de desemnare a unui ambasador la Bagdad, fără a oferi un calendar precis. El a subliniat că oficialii arabi au o serie de întrebări legate de ambiguitatea situaţiei din Irak, dar au primit explicaţii bune din partea secretarului american de Stat şi a ministrului irakian de Externe, Hoshyar Zebari. Statele arabe şi-au manifestat îngrijorarea privind starea securităţii din Irak după invazia din 2003 şi au ezitat să susţină un guvern dominat de şiiţi. Kuweitul a anunţat, duminică, decizia de a trimite un ambasador la Bagdad, în timp ce Liga Arabă a sugerat, de asemenea, că va numi un şef al misiunii sale diplomatice din capitala irakiană.

Potrivit Clubului de la Paris, datoria totală a Irakului era evaluată, la sfîrşitul anului 2004, la circa 120 de miliarde de dolari. Potrivit Departamentului american de Stat, datoria Irakului s-a redus cu 66,5 miliarde de dolari în ultimii trei ani.