Irakul va concesiona, în această săptămîna, exploatarea celor mai mari zăcăminte petroliere din ţară unor companii străine, măsură în premieră pentru ultimii 37 de ani, dar care ar trebui să îi ofere fondurile indispensabile reconstrucţiei. Prevăzută iniţial pentru astăzi, anunţarea firmelor ce au obţinut concesiunile a fost întîrziată cu o zi şi se va realiza mîine, 30 iunie, din cauza unei furtuni de nisip ce a dus la închiderea aeroportului din Bagdad. Incidentul i-a împiedicat pe mulţi dintre reprezentanţii companiilor petroliere străine să ajungă la timp în Irak. Reuniunea ar putea fi continuată şi miercuri, dacă este necesar, a precizat Ministerul irakian al Petrolului.

În total, 31 de societăţi petroliere străine au depus oferte pentru exploatarea a şase mari cîmpuri petrolifere, situate în sudul şi nordul ţării, cu rezerve estimate la 43 de miliarde de barili. Cele şase cîmpuri sînt Rumaila (sudul ţării), cu zăcăminte estimate la 17,7 miliarde de barili, Kirkuk (nord, 7,9 miliarde de barili), Qurna-Vest (sud, 8,5 miliarde de barili), Zubair (sud, 4 miliarde de barili), Bai Hassan (nord, 2,4 miliarde de barili) şi Missane (sud, 2,6 miliarde de barili). Irakul va mai atribui şi două contracte de exploatare a două zăcăminte de gaze naturale, situate la vest şi la nord de Bagdad. Între companiile ofertante se regăsesc giganţii petrolieri Chevron, ExxonMobil, ConocoPhillips, BP sau Shell, dar şi firme europene (Total - Franţa, Eni, Edison - Italia, Repsol - Spania, StatoilHydro - Norvegia, Maersk Olie og Gas - Danemarca), chineze (Sinochem, Sinopec CNOOC, CNPC), japoneze (INPEX, Japex), ruseşti (Gazprom Neft şi Lukoil) şi australiene (BHP Billiton, Woodside Petroleum). Petronas din Malaezia, TPAO din Turcia sau ONGC Videsh din India se numără, de asemenea, printre ofertanţi. Contractele vor trebui ulterior aprobate de Consiliul de Miniştri, însă nu trebuie prezentate Parlamentului. Obiectivul Guvernului irakian este de a majora producţia ţării de la 2,4 milioane de barili pe zi, în prezent, la mai mult de 4 milioane de barili/zi peste cinci ani. Creşterea producţiei de petrol ar urma să aducă Irakului cel puţin 1.700 miliarde de dolari în următorii 20 de ani, care vor finanţa reconstrucţia ţării, răvăşită de 30 de ani de războaie şi de embargo-ul internaţional. Potrivit Ministerului irakian al Petrolului, doar 30 de miliarde de dolari vor reveni companiilor alese pentru exploatarea zăcămintelor, statul urmînd să rămînă stăpînul rezervelor ţării.

Pentru companiile petroliere străine, aceasta este o ocazie de a reveni în Irak, după naţionalizarea Iraq Petroleum Company, în 1972. Unii specialişti subliniază că Irakul este una dintre puţinele ţări din lume care vor înregistra, în următoarele decenii, o creştere a producţiei de petrol, ceea ce constituie o oportunitate rară pentru grupurile petroliere. Totuşi, decizia Guvernului irakian de a concesiona unor firme străine exploatarea marilor zăcăminte nu a fost lipsită de controverse. Pe de o parte, firmele străine au dat de înţeles că nu sînt mulţumite de condiţiile contractuale, pentru că trebuie să se asocieze cu societăţi publice irakiene, în principal South Oil Company (SOC) şi să partajeze gestiunea cîmpurilor petroliere, deşi finanţează dezvoltarea acestora în proporţie de 100%. În plus, firmele străine vor primi o sumă fixă pe baril, dar doar după ce au atins un prag de producţie fixat de Guvern. Însă, tentaţia rămîne foarte mare pentru firmele străine, în condiţiile în care Irakul va mai acorda 16 licenţe pentru dezvoltarea unor cîmpuri neexploatate, la începutul lui 2010. Pe de altă parte, reprezentanţii companiilor petroliere irakiene sînt nemulţumiţi de pierderea controlului asupra zăcămintelor şi susţin că pot atinge aceleaşi obiective de producţie singure şi într-un timp mai scurt decît firmele străine.