Guvernul irakian a cerut SUA să nu se amestece în politica sa internă, după avertismentul sever lansat de vicepreşedintele american liderilor de la Bagdad. „Joe Biden, trebuie să-i transmită preşedintelui său dorinţa comună a irakienilor de a-şi rezolva problemele între ei. Nu vrem ca alte părţi să se amestece în treburile noastre pentru că lucrurile s-ar complica şi nu se va rezolva nimic”, a afirmat, sîmbătă, purtătorul de cuvînt al Guvernului, Ali Dabbagh, într-o intervenţie la postul public de televiziune irakian.

Agasată de ritmul lent al progreselor în plan politic după o reală îmbunătăţire a climatului de securitate, administraţia de la Washington şi-a accentuat presiunea asupra autorităţilor irakiene. Vineri, Joe Biden a lansat un avertisment fără precedent la adresa autorităţilor de la Bagdad, în cadrul întîlnirii avute cu liderii irakieni, printre care şi premierul Nuri al-Maliki, care urmează să efectueze în curînd o vizită în SUA. „Dacă reapar violenţele, atunci natura angajamentului nostru se schimbă. A fost foarte direct în această privinţă”, a afirmat un înalt responsabil american, care l-a însoţit. Vicepreşedintele Biden le-a cerut diplomaţilor săi să ajute la maximum irakienii să ajungă la un compromis politic, pentru a instaura pacea în Irak după retragerea forţelor americane la sfîrşitul anului 2011. „Dorim să avem relaţii bune cu SUA. Vă împărtăşim îngrijorarea, care este legitimă, pentru că doriţi ca experienţa din Irak să reuşească”, a arătat purtătorul de cuvînt al Guvernului irakian. „Dar putem să rezolvăm aceste probleme între noi în conformitate cu Constituţia şi printr-un consens între grupările irakiene şi mai ales în ceea ce priveşte relaţiile între regiunea kurdă şi centru ţării. Cred că am fost clari în această privinţă pentru ca să nu există nicio ambiguitate”, a adăugat acesta.

Cel mai mare obstacol în Irak este integrarea multitudinii de comunităţi şi etnii în procesul politic, printre care vechii membri sunniţi ai partidului lui Saddam Hussein, Baas, interzis de americani după invazia din 2003 şi apoi de regimul şiit. Mulţi sunniţi, care se alăturaseră insurecţiei, consideră că fac obiectul unor măsuri de excludere. Premierul al-Maliki nu este de acord cu reintegrarea lor, afirmînd că „sînt responsabili pentru distrugerea Irakului”. Un alt obstacol îl constituie relaţiile dificile între statul federal şi regiunea autonomă a Kurdistanului din norduk Irakului. Acestea se referă la repartiţia bogăţiilor petrolifere şi la Constituţia kurdă ce urmează a fi ratificată la sfîrşitul lunii iulie şi care stipulează că provincia multietnică Kirkuk trebuie anexată Kurdistanului.