Guvernul irakian a dat în judecată zeci de companii, printre care Chevron Corp., Schering, Kodak, cărora le cere peste zece miliarde de dolari, pe motiv că aceste societăţi i-au dat mită fostului regim al lui Saddam Hussein în cadrul programului ONU Petrol contra hrană. Procesul, care se va judeca în Manhattan, urmăreşte obţinerea de despăgubiri de la companii anchetate de o comisie a ONU. Irakienii spun că acestea au înşelat poporul irakian, profitînd de beneficiile pe care le oferea programul ONU în valoare de 67 miliarde de dolari.

Programul Petrol contra hrană, din perioada 1996-2003, a fost înfiinţat pentru a-i ajuta pe irakieni în condiţiile sancţiunilor ONU impuse după invadarea Kuwaitului, în 1990. Programul a permis Bagdadului să vîndă petrol pentru a cumpăra cele necesare populaţiei. Potrivit autorităţilor irakiene, au fost pierduţi miliarde de dolari, bani cu care se putea cumpăra direct mîncare, medicamente şi alte produse ce ar fi trebuit să ajungă la populaţie. Printre persoanele date în judecată figurează petroliştii americani Oscar Wyatt şi David Chamlers, care au recunoscut că au dat milioane de dolari mită regimului Saddam. Însă o anchetă a ONU condusă de Paul Volcker a indicat că programul a fost corupt de 2.200 de companii din 66 de ţări, care au dat 1,8 miliarde de dolari mită oficialilor irakieni, pentru a obţine contracte. Compania petrolieră Chevron a acceptat să dea 30 de milioane de dolari pentru a rezolva problemele juridice. “Corupţia Programului Petrol contra hrană a fost descrisă ca cea mai mare fraudă financiară din istorie, dar impactul său asupra poporului irakian a depăşit cu mult pierderile financiare. Corupţia programului a afectat vieţile şi sănătatea tuturor”, potrivit chemării în judecată. Printre companiile vizate figurează banca euroepană BNP Paribas, companiile farmaceutice GlaxoSmithKline şi Roche Holding, unităţi ale companiei Schering-Plough, AWB Ltd, cel mai mare exportator de grîu din Australia, care, potrivit unei anchete, a dat 222 milioane de dolari mită regimului Saddam. Potrivit unui procuror american, Wyatt şi Chalmers, care au acţionat în numele celor două companii petroliere Bayoil Supply and Trading şi Bayoil USA Inc, dar şi în numele altor societăţi, au respectat cererea fostului regim irakian de a da comisioane secrete, încălcînd astfel sancţiunile ONU şi legislaţia americană. Wyatt s-a întîlnit direct cu Saddam Hussein şi a devenit cea mai proeminentă figură aflată după gratii în acest scandal. A fost condamnat la un an de închisoare, în noiembrie.

Între timp, Pentagonul intenţionează să trimită în Irak şase unităţi combatante în primul trimestru al lui 2009, pentru înlocuirea militarilor desfăşuraţi în prezent şi pentru a permite menţinerea a 15 brigăzi în teritoriu, dacă va fi necesar. Cele patru brigăzi ale forţelor terestre şi două unităţi de puşcaşi marini sînt formate din 33.000 de militari. Decizia de a desfăşura efectiv aceste unităţi s-ar putea modifica în funcţie de evaluarea făcută de generalul american David Petraeus, comandantul forţelor armate din Irak, care va decide în toamnă dacă va proceda sau nu la reducerea efectivelor.