Preşedintele american a invitat Rusia să depună eforturi pentru consolidarea instituţiilor democratice, dînd exemplu evoluţia Irakului după înlăturarea regimului lui Saddam Hussein. Referirea la Irak a fost puţin apreciată de gazda sa, preşedintele Putin, alături de care a participat la conferinţa de presă comună. "Ca să fim cinstiţi, nu am vrea, în mod evident, să avem o democraţie cum este cea din Irak", a răspuns Putin, provocînd rîsetele asistenţei.

Rusia şi Statele Unite nu au reuşit, pentru moment, să încheie acordul care ar permite aderarea Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului. Negociatorul-şef al Rusiei, Maxim Medvedkov, a anunţat că protocolul de acord nu va fi semnat nici cu ocazia summit-ului Grupului celor Opt State Industrializate, nici în cursul următoarelor săptămîni. Eşecul încheierii acordului reprezintă o înfrîngere pentru preşedintele Putin, care spera să obţină acordul american cu ocazia întîlnirii summit-ului de la Sankt Petersburg.

În schimb, Statele Unite şi Rusia vor să creeze un sistem care să asigure accesul tuturor statelor la energia nucleară, împiedicînd proliferarea armamentului nuclear. Preşedintele rus a declarat că iniţiativa are în vedere crearea unor centre internaţionale de îmbogăţire a uraniului, sub controlul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. La rîndul său, George W. Bush a afirmat că Statele Unite şi Rusia sînt îngrijorate de escaladarea violenţelor în Orientul Mijlociu adoptînd şi o declaraţie comună privind lupta împotriva terorismului nuclear.

Grupul celor mai industrializate naţiuni ale lumii a obţinut, ieri, promisiunea Rusiei de a-şi deschide sectorul energetic pentru investiţiile străine, deşi autorităţile de la Moscova au refuzat să se angajeze că vor pune aplicare Carta pentru Energie. Textul, ce respectă proiectul de declaraţie anterior summit-ului, cheamă la o mai mare transparenţă, predictabilitate şi stabilitate a pieţelelor energetice globale. Tratatul Cartei Energetice prevede accesul liber la resursele energetice şi la infrastructura de transport. Statele europene au exercitat presiuni asupra Rusiei, care asigură un sfert din necesarul de gaze naturale al Europei, de a ratifica documentul semnat.

Declaraţia summit-ului recunoaşte şi diferenţele de opinie legate de energia nucleară şi modificările climatice, în rîndul celor mai importante puteri economice ale lumii. Este vorba despre diferenţele de viziune referitoare la Protocolul de la Kyoto asupra schimbărilor climatice, semnat în anul 1997. Protocolul încurajează naţiunile bogate să limiteze emisiile de gaze care contribuie la încălzirea globală, dar acordul a fost afectat de refuzul Statelor Unite de a-l ratifica. Textul include o frază considerată importantă pentru Franţa şi Germania, care arată angajamentul de a reduce riscurile asociate de utilizarea în condiţii de siguranţă a energiei nucleare. Acest tip de energie, pentru care există un interes sporit în ultima perioadă, în special în Asia, nu produce gaze cu efect de seră, fiind considerată de unii ecologişti un mijloc eficient de protejare a climei concomitent cu satisfacerea cererii crescute de electricitate. Criticii argumentează pe de altă parte că nu există o soluţie eficientă pentru stocarea deşeurilor nucleare periculoase, în timp ce centralele nucleare sînt vulnerabile faţă de atacurile teroriste şi au ca efect un risc sporit de proliferare a armamentului nuclear.