Oficialii de la Bagdad şi-au acuzat vecinii că au luat o mare parte din arhivele sale oficiale, furate în timpul haosului care a urmat invaziei conduse de SUA în martie 2003. “Documente vechi referitoare la relaţiile Irakului cu vecinii săi au fost luate de aceştia după ce le-au cumpărat de la hoţi sau au fost recuperate de la anumite grupuri politice”, a afirmat sîmbătă Saad Iskander, directorul Casei de Cărţi şi Documente, arhiva naţională irakiană. Aproape 60% din arhivele irakiene, adică zeci de milioane de documente datînd unele de mai multe secole, au fost furate, altele, depozitate în subsoluri, au fost distruse de scurgeri de apă şi un număr mare au fost arse cînd hoţii au incendiat clădirea situată la Bab al-Muazam, în centrul istoric al Bagdadului. Documentele despre care se crede că au fost însuşite de statele vecine Irakului sînt hărţi, documente şi acorduri oficiale referitoare în special la petrol, frontiere şi probleme legate de fluvii şi rîuri. Au fost furate şi documente privind mişcările de opoziţie aflate în trecut în Irak. Mai multe mişcări ostile regimurilor din Siria, Iran şi Arabia Saudită aveau sedii în Irak în perioada lui Saddam Hussein.

Potrivit directorului Arihei naţionale irakiene, oficialii de la Bagdad vor negocia în 2010 cu SUA predarea a zece milioane de documente, mai ales cele referitoare la comunitatea evreiască irakiană. După ce au trăit acolo din antichitate, evreii au părăsit în masă Irakul după înfiinţarea Israelului în 1948 şi primul război israelo-arab. În 1951, prin intermediul unei punţi aeriene, 120.000 de evrei, adică 96% din comunitatea din Irak, au emigrat spre Israel. În iulie 2008, premierul irakian Nuri al-Maliki a creat un grup de lucru care să ancheteze furtul a circa 300 de cărţi rare iudaice, care au apărut în mod misterios în Israel. Avariate uşor în timpul bombardamentelor americane din Bagdad, acestea au fost trimise în SUA pentru restaurare, cu acordul noilor autorităţi irakiene, dar mai multe lucrări au dispărut pe drum şi au ajuns în Israel.

Situaţia din Irak pare a se încadra în normalitate, iar Pentagonul a anunţat că a anulat trimiterea în Irak a unei brigăzi de luptă formată din 3.500 de militari, datorită ameliorării condiţiilor de securitate din ţară, o decizie ce ar putea permite eliberarea unor efective pentru conflictul din Afganistan. Această brigadă, care trebuia iniţial să înlocuiască o alta în luna ianuarie, nu va fi mobilizată şi redevine astfel disponibilă pentru o altă mobilizare. Circa 119.000 de soldaţi americani sînt în prezent mobilizaţi în Irak faţă de 140.000 la începutul anului. Comandantul american al forţelor armate din ţară, generalul Ray Odierno, a declarat la sfîrşitul lunii septembrie că armata îşi va reduce efectivele din tot Irakul, pentru a respecta calendarul de retragere, ce prevede în prezent plecarea forţelor de luptă pînă în august 2010, urmată de o retragere a întregului contingent la sfîrşitul lui 2011.