Autorităţile de la Bagdad nu au încheiat încă un acord pentru ştergerea unor datorii de circa 40 de miliarde de dolari din era Saddam către statele vecine din Golf. Ministrul irakian de Finanţe, Bayan Jabor, a aprobat un plan de restructurare a băncilor de stat şi analizează posibilitatea de a majora tarifele aplicate importurilor şi a impozitelor, pentru îmbunătăţirea veniturilor. Oficialul susţine că economia ţării funcţionează în pofida violenţelor ce produc zilnic circa 100 de victime şi că eforturile pentru finalizarea unui acord referitor la datorii continuă. Irakul a încheiat, în 2004, un acord pentru anularea a 80% din datoriile către membrii Clubului de la Paris. Irakul mai trebuie să returneze însă circa 40 de miliarde de dolari, cea mai mare parte Arabiei Saudite şi Kuweitului. Majoritatea sumelor au fost împrumutate în perioada războiului dintre Iran şi Irak, în perioada 1980-1988.

Lipsa unui acord în privinţa datoriilor constituie un obstacol major în calea integrării ţării în comunitatea financiară internaţională. Acordul ar contribui şi la stimularea legăturilor comerciale în regiune. În prezent, o companie irakiană care deţine conturi într-o bancă străină riscă o îngheţare a acestora, la solicitarea creditorilor.

Ţara ar putea consemna în acest an un deficit bugetar de cinci miliarde de dolari, iar ministerul de Finanţe a prezentat guvernului un proiect de dublare a tarifelor aplicate importurilor, la 10%, şi de înfiinţare a unor noi impozite în anumite sectoare ale economiei. O parte din problemele apărute în colectarea impozitelor o reprezintă faptul că aproape toate operaţiunile financiare se desfăşoară în numerar. Restructurarea sistemului bancar este considerată o prioritate, încep]nd cu reorganizarea şi recapitalizarea băncilor de stat Rasheed Bank şi Rafidian Bank. Şomajul ridicat alimentează creşterea numărului de insurgenţi, iar adoptarea reformelor solicitate de autorităţile americane va dura ani de zile.

Instabilitatea domneşte în Irak şi în consecinţă numeroşi democraţi din Congresul american au anunţat că i-au trimis un mesaj preşedintelui Bush cerînd o schimbare radicală a politicii şi elaborarea unui calendar privind retragerea trupelor americane din această ţară. Noua intervenţie a congresmenilor a venit după ce s-a aflat că militarul Phillip Baucus, ucis sîmbătă în cursul operaţiunilor militare din provincia irakiană al-Anbar, situată la vest de Bagdad, era nepotul senatorului de Montana Max Baucus. Circa 750 de puşcaşi marini au murit în Irak de la debutul ofensivei, în timp ce numărul total al victimelor în rîndul militarilor americani a ajuns la 2.578.

Justiţia americană, pentru gradaţi mumă...

O instanţă militară a început de marţi, la Bagdad, audierile preliminare pentru a determina dacă patru militari americani, acuzaţi de uciderea a trei prizonieri în Irak, vor fi trimişi în faţa Curţii Marţiale. Militarii au fost deja acuzaţi de crimă, tentativă de crimă, complot, transmiterea unei ameninţări şi obstrucţionarea justiţiei în cazul uciderilor care au avut loc în jurul datei de 9 mai, la nord de Bagdad. Corey Clagett, William Hunsaker, Raymond Girouard şi Juston Graber erau membri ai Diviziei 101 aeropurtate şi au avut baza în oraşul Samarra, situat la nord de Bagdad. Acuzaţii au afirmat că cei trei bărbaţi pe care i-au ucis încercau să scape în timpul schimburilor de focuri de lîngă lacul Thar Thar. Totodată, raportul anchetei uciderii civililor de la Haditha conduce spre concluzia că victimele au fost omorîte în mod deliberat de o grupă de puşcaşi marini.

Totuşi, un general american implicat în scandalul privind abuzurile comise la închisoarea americană de la Abu Ghraib a fost trecut în rezervă cu onoruri militare. Fostul comandant al închisorii Guantanamo, generalul Miller, s-a deplasat la Abu Ghraib în august şi septembrie 2003 pentru o misiune de consiliere referitoare la organizarea închisorii şi la utilizarea tehnicilor de interogare aplicate de asemenea la baza din Cuba. Generalul Miller a fost citat ca martor în procesul militarilor americani implicaţi în torturarea prizonierilor din centrul de detenţie de la Abu Ghraib, dar a refuzat să depună mărturie. În aprilie 2005, organizaţia de apărare a drepturilor omului Human Rights Wacth aprecia că "în funcţia sa de comandant al centrului de detenţie supravegheat de la Guantanamo, Cuba, generalul Miller ar putea fi considerat responsabil pentru crime de război şi pentru acte de tortură comise în această închisoare". Circa 200 de persoane, între care şi ofiţeri de rang înalt, au asistat la ceremonia organizată în onoarea generalului Miller.