Secretarul american al Apărării, Robert Gates, a ajuns miercuri la Bagdad, pentru a evalua situaţia din Irak şi pentru a se întîlni cu comandanţii militari. Vizita sa la numai două zile după ce a fost învestit în funcţie, survine în urma raportului Pentagonului privind intensificarea violenţelor din această ţară şi creşterea numărului de victime în rîndurile militarilor americani.

Tot miercuri, armata americană le-a transferat forţelor irakiene controlul asupra provinciei Najaf, situată la sud de Bagdad, scena unor importante atacuri împotriva trupelor coaliţiei. La eveniment au fost prezenţi sute de membri ai forţelor de securitate irakiene şi militari americani. Alte două provincii din sudul Irakului, Dhi Qar şi Misan, se află deja sub controlul armatei irakiene, după ce s-au aflat sub comandament italian, respectiv, britanic. Najaf este prima provincie aflată sub comandă americană care trece în controlul autorităţilor locale.

Situaţia explozivă din Irak creşte stresul la care sînt supuşi soldaţii. Astfel, rata sinuciderilor în rîndul militarilor americani desfăşuraţi în Irak s-a dublat în 2005 în comparaţie cu anul precedent, atingînd nivelul din 2003. Un număr de 22 de militari americani s-au sinucis în Irak anul trecut, rata sinuciderilor fiind de 19,9 la 100.000 de soldaţi. Din păcate, pentru soldaţii americani nu se prefigurează nicio retragere în viitorul apropiat, ci mai degrabă destabilizarea statului irakian. Potrivit unui raport al Grupului Internaţional de Criză apreciază că Guvernul de uniune naţională condus de Nuri al-Maliki nu este unul reprezentativ. "Irakul este pe punctul de a se dezintegra. Ţara şi instituţiile sale riscă să alunece în haos, ameninţînd stabilitatea întregii regiuni", precizează documentul difuzat în timp ce preşedintele Bush analizează scenariile pentru o schimbare a politicii din Irak. Membrii administraţiei sale au opinii diferite în ceea ce priveşte sporirea efectivelor militare. Oficiali din cadrul Casei Albe promovează în mod agresiv ideea unei creşteri pe termen scurt a numărului de militari americani din Irak, deşi Statul Major Interarme se opune acestei variante. Comandanţii militari americani consideră că administraţia nu are încă o strategie clară şi preferă ideea unei sporiri a efectivelor din Irak parţial din cauza unor variante limitate de acţiune

Trimiterea a 15.000 - 30.000 de militari în Irak pentru o perioadă de şase pînă la opt luni este o propunere luată în discuţie, Casa Albă analizînd modalităţi de a pune capăt înrăutăţirii situaţiei din Irak. De asemenea ideea unei desfăşurări mai ample de militari pentru o misiune de durată este exclusă teoretic, în special din raţiuni logistice. În prezent, în Irak sînt mobilizaţi circa 134.000 de militari americani.

George W. Bush admite pentru prima dată că Statele Unite nu cîştigă războiul din Irak

Liderul de la Casa Albă caută noi strategii pentru Irak. Preşedintele Bush a adoptat acum formula propusă de consilierul său pe probleme de apărare pentru a descrie situaţia. "Nici nu cîştigăm, nici nu pierdem", a afirmat acesta într-un interviu pentru "The Washington Post". Declaraţia marchează o schimbare de atitudine faţă de afirmaţiile din momentul alegerilor din luna noiembrie: "Cu siguranţă, cîştigăm".

George W. Bush i-a cerut secretatului Apărării, Robert Gates, să pună la punct un plan pentru a creşte eficienţa trupelor armatei şi a puşcaşilor marini, răspunzînd astfel avertizărilor Pentagonului şi Congresului că numeroasele desfăşurări de militari din Irak şi Afganistan ar putea determina colapsul forţelor armate. Preşedintele a interpretat victoria democraţilor nu ca pe un mandat de a pune capăt implicării americane din Irak, ci ca pe o oportunitate de a găsi noi modalităţi pentru asigurarea succesului misiunii.

Coaliţia îşi păstrează forţele

Mandatul trupelor poloneze în Irak a fost prelungit pînă la sfîrşitul anului 2007, dar militarii s-ar putea întoarce din misiune înainte de această dată în cazul în care securitatea din Irak se va ameliora. Decizia Guvernului trebuie aprobată de preşedintele polonez Lech Kaczynski, dar acest demers este o formalitate. 1.200 de militari, precum şi alţi membri ai personalului militar vor participa la misiunea din Irak din prezent şi pînă la sfîrşitul anului 2007, 900 dintre aceştia urmînd să participe activ la operaţiuni, iar alţi 300 fiind în rezervă.

Totodată, o iniţiativă civică a reuşit strîngerea a numai a 1.000 de semnături în cursul ultimelor cinci zile, pentru o petiţie care cere retragerea efectivelor estoniene din Irak. Membru NATO din 2004, Estonia participă la coaliţia condusă de Statele Unite în Irak din 2003, cu 40 de militari, dintre care doi au decedat. În timpul unei escale la Tallinn, în perioada summit-ului NATO de la Riga, la sfîrşitul lunii noiembrie, preşedintele Bush a încurajat Estonia, ţară cu o populaţie de 1,33 de milioane de locuitori, să nu se lase descurajată de misiunile dificile ca cea din Irak sau Afganistan.