Un elicopter civil s-a prăbuşit, marţi, în centrul oraşului Bagdad. Nu se cunosc încă informaţii despre eventualele victime. Companiile private de securitate ce operează în Irak folosesc elicoptere pentru escortarea convoaielor civile. Localnicii din centrul capitalei irakiene au declarat că au asistat la prăbuşirea unui elicopter doborît de un obuz tras de la sol. Tot la Bagdad, un număr de 17 palestinieni au fost luaţi ostatici, ieri, de către insurgenţi înarmaţi ce purtau uniforme ale poliţiei, într-un imobil din Bagdad închiriat de către Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. Exilaţii palestinieni din Irak, circa 15.000 de persoane, au devenit ţinta tot mai multor atacuri, inclusiv răpiri şi asasinate, întrucît adversarii politici ai fostului dictator irakian consideră că aceştia au avut parte de un tratament privilegiat în timpul regimului Saddam Hussein.

În ciuda violenţelor ce încă se înregistrează cu precădere în sectorul capitalei irakiene, forţele de securitate irakiene şi militari din cadrul Forţei multinaţionale îşi continuă valul de arestări. Peste 600 de membri ai miliţiilor Armata lui Mehdi, condusă de liderul radical şiit Moqtada al-Sadr urmează să fie judecaţi de Guvernul de la Bagdad. Cel puţin 16 insurgenţi care ocupau funcţii importante în cadrul organizaţiei au fost arestaţi, iar unul dintre aceştia a fost ucis. Cinci dintre persoanele reţiune sînt comandanţi ai grupărilor armate din cartierul majoritar şiit Sadr City. Arestările au fost efectuate în ultimele 45 de zile, în urma a 52 de raiduri ce au vizat această grupare. În aceeaşi perioadă, alte 42 de raiduri au fost desfăşuarate, avîndu-i ca ţintă pe insurgenţii sunniţii. Armata americană a anunţat, totodată, că 93 de rebeli au fost ucisi şi 57 au fost capturaţi într-o operaţiune de zece zile, desfăşurată împotriva insurgenţilor bănuiţi de legături cu reţeaua al-Qaida, în nord-estul Bagdadului. Au fost descoperite 25 de ascunzători de arme, printre care circa 1.200 de rachete de tip Katiuşa.

Pe de altă parte, peste Ocean, preşedintele Bush încearcă să cîştige încrederea americanilor în noul plan pentru Irak, în cadrul discursului său privind Starea Naţiunii, care menţionează şi iniţiative în materie energetică şi de ocrotire a sănătăţii. Acesta va fi primul discurs anual al liderului de la Casa Albă în faţa noului Congres controlat de opoziţia democrată şi, în acest context, va milita, din nou, pentru cooperarea dintre cele două tabere. Preşedintele republican rosteşte acest discurs în cel mai delicat moment politic din cei şase ani de mandat, fiind susţinut de doar 33% dintre americani. Sondajul indică faptul că 65% dintre americani se opun planurilor sale de suplimentare a efectivelor din Irak cu 21.500 de militari.

Discursul de 50 de minute urma să facă şi propuneri privind folosirea de combustibili alternativi pentru a reduce dependenţa Statelor Unite faţă de importurile de petrol sau despre modalităţile de acordare a cetăţeniei americane pentru cele 12 milioane de imigranţi ilegali din Statele Unite. Preşedintele s-a ferit şi să adopte măsuri privind majorarea taxelor şi s-a opus democraţilor care au avut astfel de propuneri.