După ce SUA au propus şi Europa a acceptat ca Iranul să fie „pedepsit” pentru programul nuclear printr-un embargo la importurile de petrol, tancurile petroliere iraniene au... dispărut de pe faţa oceanelor lumii şi au apărut - surpriză - „ascunse” sub pavilionul R. Moldova, la doi paşi de noi. Conform unei publicaţii din Malta, preluată ieri de media de la Tel Aviv şi Chişinău, Iranul a transferat sub pavilionul R. Moldova şi al altor state mai multe dintre petrolierele sale, aproximativ 75 de nave petroliere iraniene fiind înregistrate în porturi din Tanzania, Tuvalu, Sierra Leone, Bolivia. Cel puţin opt petroliere iraniene au fost plasate sub pavilionul R. Moldova, iar ca port de înmatriculare a fost trecut portul Giurgiuleşti de la Dunăre. În ultimul timp, scria recent publicaţia rusă ”Vedomosti”, o mare parte din petrolierele iraniene au dispărut brusc. Recent, navele au reapărut, dar sunt de nerecunoscut: corpuri revopsite, denumiri noi la bord, iar pe catarge au arborate pavilioane noi. Evident, ca porturi de înmatriculare figurează oraşe complet noi. Reamintim că, la 1 iulie, a intrat în vigoare un embargo al UE la importurile de petrol din Iran. Conform acordului, aprobat la sfârşitul lunii ianuarie 2012, de la 1 iulie este complet interzis importul de ţiţei brut iranian pe teritoriul statelor UE. De asemenea, companiilor europene le-a fost interzis să asigure aprovizionarea cu petrol iranian. Compania petrolieră iraniană, care a fost privatizată în 2000, susţine că acţiunile sale sunt legale, deoarece nu este proprietatea Guvernului de la Teheran. În 2008, ea şi-a transferat navele petroliere sub pavilioanele Maltei şi Ciprului, după ce SUA incluseseră pe lista neagră flota comercială iraniană.

ARMATA IRANIANĂ, ÎN ALERTĂ MAXIMĂ Armata Iranului a fost plasată în stare de alertă maximă. ”Iranul este gata pentru orice provocare sau escaladare a tensiunilor din jurul său. Dacă oricare dintre ţările occidentale se va încumeta la un atac, Iranul va utiliza forţa şi puterea sa militară va fi mult mai mare decât se aşteaptă de la această ţară. A fost luată decizia privind trecerea imediată la un regim de alertă sporit”, a relatat televiziunea oficială de la Teheran. Această măsură survine după ce, în ultimele zile, Israelul a făcut o mulţime de declaraţii cu privire la o posibilă lovitură împotriva instalaţiilor nucleare ale Iranului. La 10 august, premierul israelian, Benjamin Netanyahu şi ministrul Apărării, Ehud Barak, au declarat că ar fi dorit un atac împotriva obiectivelor nucleare iraniene în toamnă, dar că nu găsesc sprijinul necesar din partea comandamentului militar al ţării şi serviciilor secrete. Ministrul israelian al Apărării a recunoscut că Iranul nu va lăsa fără răspuns un posibil atac, acţionând inclusiv prin intermediul mişcării fundamentaliste Hezbollah din Liban, care dispune de cel puţin o mie de rachete. Fiecare zi de conflict va costa statul evreu 1,5 miliarde de şekeli (375 milioane de dolari), au calculat oficialii de la Tel Aviv. Cu toate acestea, Barak consideră că Israelul va fi capabil să facă faţă situaţiei şi să nu devină o paria în ochii comunităţii internaţionale. La rândul său, premierul israelian consideră că actuala administraţie de la Washington, în pofida tuturor asigurărilor, nu va putea opri Iranul de pe calea dotării cu arme nucleare. Netanyahu şi Barak înclină ca un atac asupra instalaţiilor nucleare ale Iranului să fie întreprins până la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie din SUA.