Regimul de la Teheran a anunţat că a testat o rachetă sol-sol, de tip Qiam. Postul de televiziune de stat a difuzat imagini din timpul lansării rachetei Qiam, cu inscripţia „Ya Mahdi”, pe un teren deşertic. Nu s-a făcut nicio precizare în legătură cu raza de acţiune a rachetei. Acest anunţ a fost făcut cu o zi înainte de punerea în funcţiune, prevăzută sâmbătă, a primei centrale nucleare iraniene, la Bushehr, în sudul Iranului. Racheta prezintă aspecte tehnice noi şi o capacitate tactică unică, anunţă oficialii iranieni, fiind vorba despre o rachetă dintr-o nouă clasă. Neavând aripi, racheta sol-sol are o mare putere tactică, reducând şansele de a fi interceptată, arată specialiştii iranieni. În prezent, Iranul dispune de zeci de rachete cu rază medie de acţiune (2.000 de kilometri) şi face eforturi să îşi dezvolte capacitatea balistică, prin intermediul unui important program spaţial. Oficialii iraniani declarau, în luna iunie, că rachetele iraniene au ca scop doar apărarea ţării împotriva unei eventuale agresiuni şi nu ameninţă nicio ţară, fiind o reacţie la declaraţiile secretarului american al Apărării, Robert Gates, potrivit cărora Iranul este capabil să lanseze un atac împotriva Europei, cu zeci sau chiar sute de rachete.

Pe de altă parte, autorităţile de la Moscova exclud orice posibilitate de utilizare în alte scopuri decât civile a combustibilului nuclear folosit la centrala iraniană de la Bushehr, construită de specialişti ruşi. „Centrala Bushehr este unică din punctul de vedere al respectării regimului neproliferării nucleare. Pe durata exploatării instalaţiei, Rusia va livra combustibil nuclear, care va fi restituit, în mod obligatoriu, după iradiere. Procesul va fi controlat de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), lucru care exclude orice posibilitate de utilizare în alte scopuri decât civile a combustibilului nuclear”, a anunţat serviciul de presă al Ministerului rus al Afacerilor Externe. Punerea în funcţiune a centralei nucleare de la Bushehr este prevăzută astăzi.

Totodată, administraţia SUA a convins Israelul că Iranul ar avea nevoie de cel puţin un an pentru a obţine o armă nucleară, reducând şansele un atac preventiv israelian împotriva instalaţiilor nucleare iraniene în următorul an. Timp de mai mulţi ani, oficialii americani şi israelieni au dezbătut dacă Iranul se află pe un drum implacabil către bomba nucleară şi, dacă da, cât timp i-ar lua pentru a produce una. O problemă critică este perioada care i-ar trebui regimului de la Teheran pentru a converti stocuri existente de uraniu slab îmbogăţit în material pentru arme. Oficialii din spionajul israelian au argumentat că Iranul ar putea încheia procesul pentru bomba nucleară în câteva luni, în timp ce agenţiile americane de informaţii au ajuns în ultimul an la concluzia că perioada ar fi mai mare. Oficialii americani şi israelieni consideră că o evoluţie semnificativă este improbabilă pe termen scurt. În primul rând, Iranul, care susţine că programul său nuclear are scopuri paşnice, ar trebui să construiască bombe nucleare dintr-o cantitate limitată de material nuclear, în prezent suficient doar pentru două bombe. În plus, o asemenea decizie ar necesita înlăturarea inspectorilor nucleari internaţionali, ceea ce ar elimina orice ambiguitate privind programul său nuclear.

Chiar dacă ar lua această decizie, Iranul ar avea nevoie de ceva timp pentru a-şi reconfigura instalaţiile nucleare, astfel încât să producă uraniu necesar armamentului şi să grăbească proiectarea unui focos nuclear. În plus, sancţiunile economice, în special cele care afectează abilitatea Iranului de a importa benzină şi de a-şi dezvolta câmpurile petrolifere, au creat fisuri în cadrul elitei politice iraniene, generând o dezbatere privind costurile dezvoltării armelor nucleare.