Reprezentanţii statelor din Grupul 5 plus 1 şi cei ai Iranului au convenit, ieri, la Almatî, în Kazahstan, asupra unei noi reuniuni la nivel de experţi ce va avea loc în perioada 17-18 martie, la Istanbul, urmând ca negocierile oficiale privind programul nuclear iranian să fie reluate în 5-6 aprilie. După prima zi a negocierilor, marţi, în cursul unei reuniuni de trei ore, reprezentanţii SUA, Rusiei, Chinei, Franţei, Marii Britanii şi Germaniei şi ai regimului de la Teheran au avut o nouă rundă de discuţii care au durat mai mult de o oră. În cadrul întâlnirii, s-a prezentat Iranului o nouă ofertă. Marile puteri au promis o reducere a sancţiunilor privind comerţul cu aur, a celor privind industria petrochimică şi a unor sancţiuni bancare, în schimbul unor concesii. La rândul său, Iranul a anunţat că va face o contrapropunere marilor puteri, dar a insistat asupra faptului că va refuza să cedeze cu privire la închiderea centralei nucleare de la Fordow şi încetarea activităţii de îmbogăţire a uraniului. Din partea Israelului, poziţia premierului Netanyahu a fost categorică şi a îndemnat comunitatea internaţională să ameninţe Iranul cu o acţiune militară dacă va continua controversatul program nuclear.

Sancţiunile aplicate Iranului din cauza programului său de îmbogăţire a uraniului au paralizat economia ţării, care a înregistrat anul trecut o scădere de 1,4%, din cauza unei prăbuşiri a exporturilor de petrol, conform unui raport al administraţiei americane. După o consolidare a sancţiunilor, în urmă cu trei ani, exporturile de petrol iranian au scăzut cu 18% între 2010 şi 2012, în timp ce cele ale unor state comparabile au crescut cu 50%. Capacitatea Iranului de a vinde petrol în străinătate a fost redusă puternic, la fel ca şi accesul său la numeroase bănci şi instituţii financiare. Moneda sa s-a depreciat puternic, crescând inflaţia în ţară până la 27% la sfârşitul lui 2012, potrivit studiului. Rata şomajului ar urma să oscileze între 15% şi 16,6% în următorii ani. Bazându-se între altele de datele furnizate de Fondul Monetar Internaţional, studiul subliniază că PIB-ul iranian va cunoaşte o nouă contractare de 1,3% în 2013. În faţa pagubelor cauzate, Iranul a implementat sisteme de schimb nonfinanciare, ca de exemplu trocul petrol în schimbul alimentelor sau medicamentelor, mai ales cu India, arată raportul. Însă aceasta nu a compensat complet exporturile reduse către Europa şi alte state.