Regimul de la Teheran ameninţă că îşi va limita la minimum cooperarea cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), în condiţiile în care consiliul guvernatorilor va aproba o rezoluţie care îl condamnă. Din cauza programului său nuclear controversat, Iranul ar urma să facă din nou obiectul discuţiilor unei reuniuni a Consiliului Guvernatorilor AIEA, programată joi şi vineri, la Viena.
Pentru prima dată în patru ani, Grupul celor Şase, cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU (SUA, Marea Britanie, China, Rusia şi Franţa) plus Germania, a pregătit un proiect de rezoluţie care condamnă Iranul şi care ar putea fi supus votului celor 35 de guvernatori ai AIEA. Sprijinul acordat acestei iniţiative de China şi Rusia este interpretat ca un semn al frustrării din ce în ce mai mari a comunităţii internaţionale în faţa refuzului Iranului de a coopera în problema referitoare la adevăratul caracter al programului nuclear iranian: pur civil cum susţine Iranul sau, dimpotrivă, militar, cum bănuiesc marile puteri. Dacă textul nu obţine o majoritate suficientă la nivelul consiliului guvernatorilor, marile puteri au în vedere, potrivit diplomaţilor, să îl publice sub forma unei simple de claraţii care condamnă Iranul pentru că a ţinut secretă construcţia unui nou centru de îmbogăţire a uraniului din oraşul sfânt Qom. Totodată, directorul în exerciţiu al AIEA, Mohammed ElBaradei a recunoscut că ancheta în cazul programului nuclear iranian a ajuns într-un punct mort, precizând că Iranul nu cooperează deplin cu inspectorii internaţionali. Cel mai recent indiciu al lipsei de cooperare este încălcarea de către Iran a obligaţiilor prin faptul că nu a informat AIEA în legătură cu construirea noului centru de tratare a uraniului de la Qom.
Reacţia NATO a venit prompt subliniind că va trebui să îşi apere teritoriile şi populaţia cu sisteme de apărare antirachetă, dacă Iranul va reuşi să se doteze cu arme nuclare. Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, a precizat, joi, la Berlin, că SUA au proiecte de apărare antirachetă care trebuie dezvoltate într-un cadru internaţional şi care pot include şi proteja toţi aliaţii naturali ai NATO.