În cazul instituirii unui embargo la importurile de petrol din Iran, preţul petrolului s-ar putea dubla, trecând peste nivelul de 250 de dolari pe baril, a avertizat, ieri, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ramin Mehmanparast. Ţările din UE nu au reuşit să se pună de acord cu privire la impunerea unei interdicţii asupra importurilor de petrol din Iran, în cadrul regimului de sancţiuni. UE poate institui un embargo în acest sens numai în cazul în care toate cele 27 de ţări membre sunt de acord, însă mai multe ţări şi-au exprimat opoziţia în privinţa unei astfel de decizii. UE cumpără din Iran circa 450.000 de barili de petrol pe zi, ceea ce reprezintă 18% din totalul exporturilor iraniene. Un raport al Agenţei Internaţionale pentru Energia Atomică, AIEA, dat publicităţii în noiembrie, a avut un ecou în întreaga lume, având în vedere că informaţiile conţinute relevau că este posibil ca Iranul să continue eforturile de a produce arme nucleare. În replică, Iranul a acuzat AIEA de politizare excesivă şi de subordonare la ordinele SUA, calificându-l pe directorul executiv al organizaţiei, Yukiya Amano, ca pe un ”pion în mâinile americanilor”.

În prezent, preţul la petrol se înscrie pe un trend ascendent. Ieri, la deschiderea Bursei din New York, preţul barilului de petrol a crescut cu 51 cenţi şi a început tranzacţionarea la nivelul de 101,47 de dolari pe baril. La Londra, ţiţeiul Brent s-a scumpit cu 50 de cenţi, atingând un nivel de 110,44 dolari pe baril.

CONGRESUL MONDIAL AL PETROLULUI Statul Qatar a anunţat ieri că emiratele din zona Golfului au capacitatea de a aproviziona cu petrol pieţele internaţionale, în ciuda tulburărilor politice din lumea arabă, Arabia Saudită anunţând la rândul ei că este pregătită să-şi suplimenteze producţia de petrol, pentru a compensa o eventuală penurie pe piaţă. Aceste declaraţii vin în contextul în care preţul barilului de petrol a depăşit, în ultimele zile, cotaţia de 100 de dolari pe pieţele de la New York şi Londra, din cauza tensiunilor politice create în jurul Iranului, al doilea producător din cadrul OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) şi al treilea pe plan mondial. Cât priveşte Libia, această ţară şi-a reluat producţia de petrol, analiştii din domeniu estimând că până la sfârrşitul anului, ea ar putea extrage un milion de barili în fiecare zi. Ministrul saudit al Petrolului, Ali al-Nouaimi, a declarat că ţara sa, care este cel mai mare producător în cadrul OPEC, este atentă la stabilitatea pieţei şi îşi va folosi capacitatea de extracţie a petrolului pentru a răspunde unei scăderi a ofertei sau unei creşteri neaşteptate a cererii. La sfârşitul lunii noiembrie, un influent senator american, Mark Kirk, a afirmat că Arabia Saudită este pregătită să-şi mărească producţia de petrol pentru ca eventualele noi sancţiuni americane împotriva Iranului să nu perturbe piaţa mondială. Qatarul, care este primul exportator mondial de gaze naturale lichefiate şi dispune de rezerve de gaze naturale care îl plasează pe poziţia a treia la nivel mondial, găzduieşte până joi Congresul Mondial al Petrolului, la care participă în principal miniştrii Petrolului şi conducătorii marilor companii la nivel global.

SAUDIŢII VISEAZĂ ARME NUCLEARE Prinţul Turki al-Faysal, un influent membru al familiei regale saudite, nu a exclus, ieri, posibilitatea ca ţara sa să se doteze cu armament nuclear, în contextul eforturilor pentru obţinerea armelor de distrugere în masă depuse de Israel şi Iran. Regatul saudit, care exprimă îndoieli privind o eventuală dimensiune militară a programului nuclear al Iranului şi care denunţă constant puterea Israelului în domeniu, şi-a intensificat demersurile vizând dezvoltarea energiei nucleare, declarând că aceasta ar servi în scopuri strict paşnice. În luna iunie, coordonatorul organizaţiei saudite pentru dezvoltare nucleară civilă, Abdel Ghani Malibari, a anunţat că Riadul intenţionează să construiască, în următorii 20 de ani, 16 reactoare atomice, cu un cost total estimat de 80 de miliarde de dolari.