STRATEGIE DE LUPTĂ Regimul de la Teheran va face o ţintă din scutul antirachetă al NATO din Turcia, dacă SUA sau Israelul atacă Republica Islamică, a ameninţat un important comandant al Gărzii Revoluţionare, trupele de elită ale regimului. Noua ameninţare iraniană intervine după ce un alt general iranian afirmase că Teheranul va lovi facilităţile nucleare ale Israelului, dacă va fi atacat. Generalul Amir Ali Hajizadeh, şeful diviziei aeropurtate a Gărzilor Revoluţionare, a precizat, potrivit agenţiei Mehr, că avertismentul face parte dintr-o nouă strategie de apărare, elaborată pentru a contracara ameninţările din partea SUA şi a Israelului. Generalul a precizat că, în virtutea noii strategii, Iranul va răspunde acum cu ameninţări în loc să adopte o poziţie defensivă.

Regimul de la Teheran susţine că staţia radar pe care NATO vrea să o instaleze în Turcia are drept scop protejarea Israelului împotriva atacurilor iraniene cu rachetă, dacă izbucneşte un război cu Israelul. Turcia, care în prezent are relaţii încordate cu Israelul, a acceptat în luna septembrie, după multe ezitări, să ia parte la sistemul antirachetă al NATO. Sâmbătă, un alt oficial iranian din domeniul apărării ameninţase cu măsuri de retaliere împotriva Israelului, dacă vreunul dintre centrele nucleare sau de securitate ale ţării vor fi atacate. „Dacă Israelul loveşte vreuna dintre facilităţile noastre nucleare sau alte centre vitale, atunci trebuie să ştie că orice parte a teritoriului israelian va fi ţinta rachetelor noastre, inclusiv centrele lor nucleare”, a declarat generalul Yadollah Javani. Fost şef al departamentului politic al armatei, generalul Javani a făcut aceste declaraţii în replică la speculaţiile că Israelul va lovi facilităţile nucleare ale Iranului după ce Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a spus că Iranul a testat proiecte menite să contribuie la fabricarea unor focoase nucleare.

POLITICĂ OSTILĂ Iranul continuă să se izoleze pe plan internaţional. Parlamentul iranian a votat ieri o lege care reduce relaţiile diplomatice şi economice cu Marea Britanie, în urma sancţiunilor adoptate de Londra împotriva regimului de la Teheran, săptămâna trecută. Dintre cei 206 deputaţi prezenţi, dintr-un total de 290, 179 au votat în favoarea principiului unei reduceri a relaţiilor dintre cele două ţări, înainte de a începe o dezbatere pentru a fixa detaliile acestor reduceri ce ar trebui cel puţin să antreneze plecarea ambasadorilor celor două ţări. Proiectul prevede că Ministerul Afacerilor Externe va reduce în două săptămâni relaţiile cu Marea Britanie la nivel de însărcinat de afaceri şi va limita relaţiile economice şi comerciale la minimum. Preşedintele Comisiei de Afaceri Externe, Allaeddine Boroujerdi, i-a cerut şefului diplomaţiei iraniene Ali Akbar Salehi să-l expulzeze pe ambasadorul britanic, ţinând cont de politica ostilă a Londrei faţă de Iran. Marea Britanie, alături de SUA şi Canada, a adoptat luni noi sancţiuni economice şi financiare împotriva Iranului, din cauza programului său nuclear controversat, incluzând un embargo împotriva Băncii Centrale iraniene. Iranul nu are relaţii diplomatice cu SUA de peste 30 de ani, iar relaţiile cu Canada sunt deja foarte reduse.