Forţele armate iraniene desfăşoară un amplu exerciţiu de apărare împotriva unui eventual atac nuclear, bacteriologic sau chimic (NBC), în a doua zi a manevrelor de amploare menite să testeze protecţia zonelor nucleare ale ţării. Potrivit purtătorului de cuvânt al regimului de la Teheran Ali Moghiseh, “forţele armate au testat totodată radarele de fabricaţie locală”. Iranul a început duminică manevre militare pentru a-şi arăta capacitatea de apărare a regiunilor nucleare împotriva unui eventual atac aerian, menţionând Israelul drept un posibil agresor. Manevrele se desfăşoară pe 600.000 de kilometri pătraţi, acoperind în special centrala nucleară de la Bushehr în sudul ţării, aflată în construcţie, uzina de conversie de la Ispahan şi şantierul uzinei de îmbogăţire a uraniului de lângă Qom, a cărui existenţă dezvăluită în luna septembrie a provocat nemulţumirea puterilor occidentale.

Problema îmbogăţirii uraniului este tema diferendului între Iran şi Grupul celor şase (SUA, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania), care se teme că regimul de la Teheran îmbogăţeşte uraniu în scopuri miliare. SUA şi Israelul nu au exclus atacuri militare împotriva zonelor nucleare iraniene. În ciuda acestor avertismente, preşedintele iranian Mahmud Ahmadinejad susţine că ţara sa rămâne interesată de cumpărarea de uraniu îmbogăţit sau de un program de schimb sub controlul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), dar nu în orice condiţii. Mahmud Ahmadinejad a avut o întrevedere de trei ore cu omologul său brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, consacrată în special controversei privind programul nuclear iranian. Oficialii de la Teheran refuză să trimită uraniu care să fie îmbogăţit în străinătate, în speţă în Rusia şi Franţa, potrivit compromisului propus de AIEA. Iranul propune însă un schimb pe propriul său teritoriu, de uraniu îmbogăţit cu 3,5%, contra unui tip de uraniu îmbogăţit cu 20%, achiziţionat din străinătate.

Germania joacă un rol-cheie în dosarul nuclear iranian, fiind singura ţară europeană care are relaţii economice importante cu regimul de la Teheran, ceea ce explică recentele eforturi diplomatice ale Israelului pe lângă autorităţile de la Berlin. În schimb relaţiile iraniano-ruse se tensionează. Iranul ar putea să cheme Rusia în faţa justiţiei internaţionale, pentru că aceasta nu a respectat un contract de livrare de sisteme antirachetă de tip S-300. Ţările occidentale şi Israelul solicită Rusiei să renunţe la livrarea acestor sisteme antirachetă Iranului. Autorităţile de la Moscova sunt nehotărâte în legătură cu această livrare, care ar face mai dificilă bombardarea instalaţiilor nucleare iraniene.