Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, insistă asupra necesităţii unei apărări antirachetă europene, dând exemplul deja clasic de ameninţare Iranul, care dispune de rachete ce pot ajunge inclusiv în România, Turcia, Grecia sau Bulgaria. Declaraţii credibile ale unor oficiali iranieni indică faptul că raza de acţiune a rachetelor lor Shahab-3 modificate este de 2.000 de kilometri, a afirmat Anders Fogh Rasmussen într-un discurs rostit sâmbătă la Brussels Forum 2010, organizat de German Marshall Fund. Oficialul danez a mers mai departe şi a cerut ţărilor europene să demonstreze că nu reprezintă doar „un tigru de hârtie” şi să investească masiv în apărarea anti-rachetă.

De altfel, aceasta este una dintre temele viitorului summit NATO, din luna noiembrie de la Lisabona. Într-o perioadă dificilă pentru bugetele naţionale, lansarea unui astfel de sistem riscă să întâmpine obstacole bugetare serioase, cu atât mai mult cu cât cheltuielile militare nu se bucură, în general, de popularitate. Într-un studiu realizat cu câţiva ani în urmă, NATO a evaluat la cel puţin 20 de miliarde de dolari suma necesară pentru un astfel de proiect de apărare antirachetă. Ţările membre NATO ar trebui să aloce apărării cel puţin 2% din Produsul Intern Brut (PIB), însă majoritatea statelor europene sunt departe de acest nivel. Conform datelor din 2008, Germania, Italia şi Spania au alocat apărării numai 1,3% din PIB; în anii 1985-1989, în timpul Războiului Rece, sumele alocate apărării erau de 2,9, 2,2, respectiv 2,1% din PIB.

Secretarul general al NATO a amintit şi că Iranul, care a semnat Tratatul de neproliferare ca stat care nu deţine arma nucleară, dezvoltă un program nuclear despre care afirmă că ar avea numai scop civil. „Iranul a mers mult dincolo de ceea ce este necesar pentru un program pur civil”, afirmă acesta, reamintind că regimul de la Teheran a disimulat mai multe obiective nucleare, s-a jucat v-aţi ascunselea cu comunitatea internaţională şi a respins toate ofertele de cooperare, sfidând mai multe rezoluţii al Consiliului de Securitate al ONU. Inspectorii internaţionali şi serviciile occidentale de informaţii bănuiesc că Iranul se pregăteşte să construiască noi reactoare nucleare, sfidând solicitările ONU la şase luni după dezvăluirea existenţei unei capacităţi secrete de îmbogăţire a uraniului. Într-un interviu acordat agenţiei ISNA, Ali Akbar Salehi, directorul Organizaţiei iraniene pentru energie atomică, a afirmat că preşedintele Ahmadinejad a ordonat începerea construcţiei a două noi centrale, care „vor fi construite în interioriul munţilor”. Oficiali americani au declarat că împărtăşesc bănuielile inspectorilor ONU şi analizează imagini obţinute prin satelit în legătură cu mai multe posibile amplasamente, dar nu au obţinut indicii clare privind faptul că Iranul intenţionează să producă în aceste uzine combustibil nuclear.

Doar Rusia se mai arată indulgentă faţă de Iran. O eventuală înăsprire a sancţiunilor vizând Iranul nu ar trebui să deschidă calea spre o viitoare intervenţie militară împotriva republicii islamice, apreciază şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov. Şi preşedintele Medvedev a reafirmat, sâmbătă, că noi sancţiuni vizând Iranul, în dosarul nuclear, sunt posibile, dar nu optime, pentru că ar putea afecta populaţia civilă.