Iranul este pregătit să schimbe, într-o singură tranşă, pe teritoriul său, 1.200 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 3,5% pentru a primi 120 de kilograme de combustibil, a declarat, ieri, Ali Akbar Salehi, directorul Organizaţiei Iraniene pentru Energie Atomică. Aceasta este pentru prima dată când Iranul se arată deschis faţă de un schimb, într-o singură tranşă, între uraniul său slab îmbogăţit şi combustibil puternic îmbogăţit, de care are nevoie pentru reactorul său de cercetare medicală din Teheran.

Problema stocurilor de uraniu este în centrul unui contencios între Iran şi capitalele occidentale, care suspectează că statul încearcă să obţină arma atomică. Pentru a fabrica o bombă nucleară, este necesar combustibil îmbogăţit la 90%. Iranul a respins un proiect de acord prezentat, în octombrie, de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) care prevedea ca Teheranul să livreze Turciei 1.200 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 3,5% pentru ca acesta să fie îmbogăţit la 20%, înainte de a fi transformat de Franţa în combustibil pentru reactorul de cercetare iranian, care fabrică izotopi medicali. Iranul şi-a justificat refuzul afirmând că acest proiect nu oferă garanţiile necesare pentru livrarea combustibilului. Ulterior, Teheranul a prezentat o contrapropunere pentru un schimb gradual. Ministrul de Externe, Manouchehr Mottaki, a propus trimiterea a 400 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 3,5% pentru a începe un proces de schimb mai important. După acest blocaj, Teheranul a început, în februarie, îmbogăţirea uraniului la 20%, declarându-se dispus să oprească acest proces, dacă marile puteri acceptă să facă schimbul în condiţiile enunţate de Teheran. Occidentalii, în special SUA, Franţa şi Marea Britanie, încearcă să impună noi sancţiuni Teheranului, pentru lipsa acestuia de cooperare în dosarul nuclear. Consiliul de Securitate ONU a adoptat, deja, cinci rezoluţii, dintre care trei însoţite de sancţiuni, pentru a determina Iranul să îşi suspende activităţile nucleare sensibile, în special îmbogăţirea uraniului. Iranul le-a ignorat însă pe toate.

Miniştrii Afacerilor Externe din Franţa, Bernard Kouchner, Marea Britanie, David Miliband, şi Germania, Guido Westerwelle, au cerut, prin scrisori adresate partenerilor lor, ”adoptarea unei declaraţii europene pentru condamnarea bruierii posturilor de televiziune şi de radio străine de către Iran, făcând apel la stoparea imediată a acestor acţiuni”. ”Această bruiere are în mod clar ca obiectiv împiedicarea populaţiei iraniene să îşi exercite în mod liber dreptul la informare”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe. Franţa, Marea Britanie şi Germania solicită, de asemenea, adăugarea la lista bunurilor al căror export este interzis către Iran a materialelor şi tehnologiilor care servesc la cenzurare şi la aducerea unor atingeri libertăţii de comunicare. Laureata iraniană a Premiului Nobel pentru Pace, Shirin Ebadi, a acuzat, marţi, Nokia Siemens Networks (NSN), o filială comună a societăţilor Siemens (germană) şi Nokia (finlandeză), că a livrat Iranului computere care permit interceptarea conversaţiilor şi mesajelor telefonice.