Peste 50 de milioane de iranieni, două treimi din populaţie, sunt convocaţi astăzi la urnele de vot, pentru a alege al 11-lea preşedinte al Iranului şi 126.000 de reprezentanţi municipali, după o campanie electorală axată pe criza economică provocată de sancţiunile internaţionale legate de dosarul nuclear iranian. Aproape 67.000 de centre electorale cu 130.000 de urne sunt pregătite pe întregul teritoriu, pentru a primi sufragiile celor 50,5 milioane de alegători cu vârsta peste 18 ani, dintre care 1,6 milioane votează pentru prima dată, optând pentru unul dintre cei şase candidaţi la preşedinţie şi pentru reprezentanţii lor locali dintre cei 285.000 de candidaţi. Potrivit Ministerului de Interne, numai la Teheran vor fi 6.000 de colegii electorale cu aproximativ 12.000 de urne. Dacă niciunul dintre candidaţii la preşedinţie nu va obţine peste 50% din sufragii, primii doi vor participa la un al doilea tur de scrutin, la 21 iunie. Rezultatele provizorii ale alegerilor prezidenţiale vor fi anunţate de Ministerul de Interne, în mai puţin de 48 de ore. Va urma un termen pentru depunerea eventualelor contestaţii, după rezolvarea cărora va fi comunicat rezultatul definitiv.

Şase candidaţi au rămas în cursă dintre cei 686 de aspiranţi înscrişi: patru conservatori apropiaţi de ayatollahul Ali Khamenei, fostul şef al diplomaţiei, Ali Akbar Velayati, primarul Teheranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, şeful negociatorilor în dosarul nuclear iranian, Said Jalili, şi secretarul Consiliului de Discernământ, Mohsen Rezaei, precum şi un moderat, Hassan Rohani, şi un tehnocrat, Mohammad Gharazi. Taberele moderată şi reformatoare pornesc unite în jurul lui Hassan Rohani, după retragerea reformatorului Mohammad Reza Aref. De atunci, partizanii săi s-au mobilizat pe reţelele de socializare, cerând un vot masiv în favoarea lui. În tabăra conservatorilor s-au intensificat apelurile pentru susţinerea celui mai bine plasat, în timp ce Ghalibaf şi Jalili par să fie în frunte. Criza economică provocată de sancţiunile internaţionale decretate împotriva programului nuclear al Iranului s-a aflat în centrul campaniei. Marile puteri suspectează Iranul că vrea să obţină bomba atomică, ceea ce Iranul dezminte. O prăpastie s-a creat între candidaţi în ceea ce priveşte atitudinea faţă de Occident. Said Jalili, reprezentant direct al ayatollahului Ali Khamenei, este partizan al unei linii dure, pledând pentru „rezistenţa în faţa duşmanului occidental şi respingerea oricărei concesii faţă de marile puteri” şi a spus că „locul femeii este acasă, pentru a-şi îngriji copiii”. Ali Akbar Velayati contează pe experienţa sa de 16 ani în fruntea diplomaţiei pentru a reduce presiunea asupra Iranului, iar Mohammad Bagher Ghalibaf vrea să relanseze negocierile cu... înţelepciune. Toţi ştiu însă că nu vor avea decât o mică influenţă în dosarul nuclear, deoarece problemele strategice sunt sub autoritatea directă a ayatollahului Khamenei. Hassan Rohani a susţinut redactarea unui cod de Drepturi Civile, precum şi o politică externă care să pună capăt climatului de confruntare cu lumea, pentru a înceta tot mai marea izolare a Iranului şi sancţiunile internaţionale.

Peste 300.000 de poliţişti asigură securitatea în această zi, în întreaga ţară. Ei vor fi sprijiniţi de militari ai Corpului Gardienilor Revoluţiei şi miliţieni din rândurile Voluntarilor Islamici (Basij). S-au închis unele puncte de frontieră şi s-au limitat comunicaţiile, mai ales pe internet.