Iranul va desfăşura, astăzi, exerciţii cu rachete cu rază lungă de acţiune, de tip Shahab, după cum a anunţat, duminică, şeful forţelor aeriene ale Gardienilor Revoluţiei, Hossein Salami, pentru televiziunea în limba engleză Press-TV. ”Vom efectua tiruri cu rachete Zelzal, Tondar şi Fateh 110 (cu rază scurtă de acţiune) astăzi (duminică). În această seară vom lansa tiruri de Shahab 1 şi 2 ( cu rază medie de acţiune), iar mîine (luni) vom lansa tiruri cu Shahab cu rază lungă de acţiune”, a spus el. El a adăugat că armata iraniană nu va testa nicio rachetă nouă în cursul acestor exerciţii. Iranul dispune de rachete Shahab-3, cu o rază de acţiune de circa 2.000 de kilometri, capabile să ajungă în Israel.

Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a regimului, au anunţat sîmbătă că vor începe, duminică, manevre implicînd tiruri de rachete, pentru a îmbunătăţi capacităţile de disuasiune ale forţelor armate iraniene. Exerciţiile nu au nimic excepţional, dar intervin într-un moment tensionat cu Occidentul, în dosarul nuclear controversat al republicii islamice, după dezvăluirea existenţei unui al doilea centru de îmbogăţire a uraniului. Iranul face regulat manevre în Golf - în special tiruri de rachete cu rază lungă şi medie de acţiune - şi anunţă constant progrese în domeniul apărării, în special în ceea ce priveşte programul balistic.

Iranul asigură că nu vrea să îmbogăţească uraniu mai mult de 5%

Iranul nu intenţionează să îmbogăţească uraniu mai mult de 5%, adică o proporţie compatibilă cu activităţile nucleare civile, a declarat Ali Akbar Salehi, şeful Organizaţiei iraniene pentru Energie Atomică. ”Dacă am fi vrut să facem îmbogăţirea la un nivel crescut, nu am fi anunţat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) în legătură cu existenţa unui centru în apropiere de Qom. Nu vrem să ne schimbăm linia de îmbogăţire de 5% pentru a produce doar între 150 şi 300 de kilograme de combustibil îmbogăţit în proporţie de 20%”, a adăugat el, precizînd că Iranul are nevoie de uraniu îmbogăţit 20% pentru reactorul de cercetări nucleare de la Teheran. Iranul are un mic reactor de cercetare, de cinci megawaţi, care i-a fost furnizat de americani înainte de Revoluţia Islamică din 1979.

În cursul unui dineu privat care a avut loc joi seara, la New York, preşedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, a explicat că ţara sa încearcă să obţină uraniu îmbogăţit 20% pentru cercetări medicale. Iranul a informat în urmă cu mai multe luni AIEA că vrea să cumpere astfel de uraniu, dar nu a primit deocamdată niciun răspuns, au declarat surse apropiate dosarului. Programul actual al Iranului permite îmbogăţirea uraniului pînă la 5%. Pentru fabricarea unei bombe atomice, este nevoie de uraniu îmbogăţit 90%. Ahmadinejad a insistat asupra faptului că uraniul îmbogăţit în proporţie de 10% sau 20% nu are niciun scop militar. Potrivit specialiştilor în domeniul nuclear, tehnica îmbogăţirii uraniului este mai greu de stăpînit în etapele iniţiale şi este mai complicat să treci de la 5% la 20% decît de la 20% la 90%.

Premierul turc va merge în Iran, pentru a discuta despre dosarul nuclear

Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat că va merge în vizită în Iran, la sfîrşitul lunii octombrie, în cadrul eforturilor făcute de Turcia în dosarul nuclear iranian. Erdogan a subliniat şi că ţările care se opun Iranului şi îl acuză că încearcă să obţină arma nucleară - fie că este vorba de Occident sau de Israel - au ele însele arsenal atomic şi a avertizat că atacarea republicii islamice ar fi o acţiune “dementă”. Erdogan a spus că Turcia, membră NATO şi stat care are relaţii din ce în ce mai bune cu vecinul său iranian, a jucat un rol determinant în organizarea reuniunii grupului 5+1 cu Iranul, ce va avea loc în 1 octombrie, la Geneva. Această reuniune urma să aibă loc iniţial în Turcia. “Ne opunem total armelor nucleare în Orientul Mijlociu şi există o ţară în regiune care are arme nucleare”, a spus el, citînd Israelul. Erdogan a criticat din nou ofensiva militară sîngeroasă lansată de Ierusalim în Fîşia Gaza, în decembrie 2008 - ianuarie 2009. Întrebat despre eventuale atacuri militare vizînd Iranul, premierul turc a replicat: “Ar fi o greşeală gravă, care ar face să sufere mulţi oameni”.

Rusia, ţară care se poate lăuda cu cele mai bune relaţii cu Iranul dintre marile puteri, va juca un rol foarte important în următoarele luni, pentru rezolvarea conflictului din dosarul nuclear. Moscova are mai multe pîrghii de acţiune care le lipsesc occidentalilor, subloniază analiştii: este unul dintre principalii parteneri comerciali şi furnizori de armament ai Teheranului şi construieşte prima centrală nucleară iraniană. Dacă nu poate să constrîngă Iranul să oprească îmbogăţirea uraniului, Moscova poate cel puţin să îl oblige să se comporte constructiv cu AIEA şi să dea dovadă de mai multă deschidere, sînt de părere experţii.