36 de universităţi din Iran au decis să interzică accesul femeilor la 77 de cursuri. Măsura survine după ce în ultimii ani, numărul femeilor cu studii universitare iraniene a crescut, depăşindu-l clar pe cel al bărbaţilor. Anul acesta, la examenul de admitere, raportul a fost de trei femei la un bărbat. Fenomenul i-a îngrijorat pe clerici, care se tem de efectele sociale ale educaţiei în rândul femeilor, precum reducerea natalităţii şi a căsătoriilor. Acum, femeile nu vor mai putea studia literatură engleză, arheologie, fizică nucleară, management turistic, informatică, inginerie sau managementul afacerilor la unele dintre cele mai importante universităţi din Iran. Universităţile şi-au motivat decizia prin faptul că acestea nu reuşesc să-şi găsească un loc de muncă după absolvire.

Avocata iraniană Shirin Ebadi, laureată Nobel, le-a scris secretarului general al ONU, Ban Ki-moon şi Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, pentru a-i avertiza că intenţia reală este de a reduce numărul femeilor din universităţi sub 50%, de la 65% în prezent, fapt ce va slăbi mişcarea feministă care luptă împotriva legilor discriminatorii din Iran. Măsura a fost criticată şi de parlamentari de la Teheran, care au cerut explicaţii ministrului Educaţiei, Kamran Daneshjoo. Acesta a respins acuzaţiile, precizând că 90% dintre cursuri primesc în continuare şi femei, iar decizia de a avea şi cursuri la care sunt acceptaţi doar bărbaţi a fost necesară pentru a crea un echilibru.

Femeile din Iran au ajuns să domine ca număr cursuri frecventate altădată doar de bărbaţi, precum fizică aplicată sau inginerie. Sociologii explică fenomenul prin faptul că, după Revoluţia Islamică din 1979, în familiile conservatoare a existat un curent de a-şi trimite fetele să studieze. În plus, mulţi tineri au căutat metode pentru a se îmbogăţi rapid, fără să mai meargă la facultate.