Capacităţile actuale ale Iranului nu justifică dezvoltarea unui scut antirachetă extins, care să acopere întreaga Europă şi SUA, a declarat un expert, citat de EUobserver. ”Iranul nu este cu adevărat o ameninţare la adresa SUA sau Europei de Vest. Poate mai degrabă pentru Turcia, Israel şi forţele americane din regiune. Poate şi pentru colţul de sud-est al Europei, Grecia, România, Bulgaria”, explică Michael Elleman, expert din Bahrain al Institutului pentru Studii Internaţionale de Securitate. Lucrând cu experţii americani, europeni şi ruşi pe evaluarea ameninţării balistice la adresa Europei, Elleman spune că actuala desfăşurare de interceptori pe vase în Mediterana este cea mai bună soluţie şi că SUA nu ar trebui să continue cu un plan mai amplu de amplasare de interceptori tereştri antirachetă, care să acopere întreg teritoriul Europei. ”Ceea ce am conchis în studiile noastre este că, dacă Iranul ar fi capabil să vizeze Londra sau Paris, ar fi dezvoltat un sistem cu rază mai lungă de acţiune şi, ca să îl testeze, ar fi trebuit să facă asta în zbor. Şi nu poţi ascunde o astfel de activitate”, a subliniat expertul.

• Incertitudinea irită Rusia • Obama are un plan cu patru etape: deja desfăşuratul sistem de interceptori pe mare şi un radar în Turcia, cu condiţia ca Ankara să fie de acord, etapă urmată de desfăşurarea de interceptori tereştri în România, în 2015. Aceste două faze ar acoperi ameninţarea reprezentată de actualele capacităţi ale Iranului şi cele probabile din viitorul apropiat. În fazele trei şi patru, scutul s-ar extinde la Polonia şi nordul Europei, vizând să protejeze întreg spaţiul euro-atlantic de potenţiale rachete balistice cu rază lungă de acţiune. ”Incertitudinea legată de ce înseamnă exact ultimele faze irită Rusia”, spune Elleman. Un sceptic declarat al apărării antirachetă, Elleman spune că ”provocările de ordin tehnic sunt uriaşe pentru formarea unui scut care să protejeze zonele civile, oraşele şi instalaţiile industriale. Rachetele antibalistice acţionează în teatre de război unde sunt aşteptate pierderi. Însă este mult mai complicat dacă resturile cad peste un oraş sau nu poţi intercepta toate rachetele care vin”. Expertul a notat că ”acum, Iranul are o armată convenţională foarte limitată şi nici capacităţi de a invada, să spunem, Bahrainul sau Arabia Saudită. Pierderile concrete pe care le-ar putea provoca folosind o rachetă, cu condiţia să nu aibă focoasă nucleară, sunt destul de limitate. Ar fi mai puţin de 1.000 de decese dacă şi-ar lansa întregul arsenal de rachete. Pot face mai mult rău cu terorişti sinucigaşi, decât cu rachete”.