Iranul nu va suspenda programul de îmbogăţire a uraniului, pentru că este un drept suveran al ţării, declară directorul programului nuclear iranian, Ali Akbar Salehi. ”Nu vom negocia drepturile noastre suverane”, a precizat Salehi. Reprezentanţii Iranului şi cei ai marilor puteri urmează să se întîlnească mîine, pentru a discuta despre programul nuclear controversat al Teheranului.

Ali Akbar Salehi a declarat marţi că noul centru de îmbogăţire a uraniului se află într-o zonă muntoasă, în apropiere de o bază militară, fiind protejat de un atac aerian. ”Centrul este adiacent unei baze militare. Armata a instalat deja sisteme active de apărare antirachetă. Acest nou centru, a cărui existenţă a fost dezvăluită vineri, vizează continuarea programului nuclear iranian. Este vorba despre un centru de urgenţă. El arată hotărîrea noastră de a ne continua programul nuclear, oricare ar fi situaţia”, a spus el. Centrul se află la 100 de kilometri sud de Teheran, pe ruta Qom, dar nu la Fordoo, aşa cum a declarat anterior un oficial iranian, a mai spus Salehi. ”Urmează să informăm oficial AIEA în legătură cu numele centrului şi al locului unde este înfiinţat, dar el nu se găseşte la Fordoo”, a spus el, adăugînd că ”preşedintele Mahmoud Ahmadinejad a ales numele de Meshkat, pentru a desemna noul centru, dar această informaţie nu este încă oficială”. Salehi a precizat că acest centru este mic în comparaţie cu cel de la Natanz, în centrul ţării, unde există acum 4.600 de centrifuge.

Pe de altă parte, Iranul va produce o versiune îmbunătăţită a rachetei sale Sejil, capabilă să atingă Israelul, a declarat generalul Hossein Salami, comandant al forţelor aeriene ale Gardienilor Revoluţiei. ”Sejil are o rază potrivită, o putere de distrugere şi o precizie suficientă şi este considerată unul dintre sistemele balistice cele mai dezvoltate. Este cea mai bună armă de care dispun forţele armate iraniene. Puterea balistică a ţării este fără limită. Producţia de rachete este iraniană, iar numărul lor creşte în fiecare zi”, a insistat oficialul militar. Iranul a organizat, duminică şi luni, manevre balistice cu tiruri de rachete Shahab-3, cu o rază de acţiune declarată de 1.800 de kilometri, iar Sejil, cu două etaje şi folosind combustibil solid, cu o rază de 2.000 de kilometri. Statul evreu se află la o distanţă de 1.000 de kilometri de Iran. SUA au apreciat luni că aceste tiruri sînt acţiuni clasice de provocare, care nu fac decît să consolideze coeziunea internaţională faţă de Republica Islamică, înaintea discuţiilor cruciale pe tema dosarului nuclear de la Geneva. Mai multe state europene, în special Franţa şi Marea Britanie, au calificat aceste tiruri drept îngrijorătoare. Moscova s-a declarat la rîndul său îngrijorată de testele balistice ale Teheranului.

Diviziuni în cadrul serviciilor secrete ale marilor puteri privind programul nuclear militar iranian

Oficialii americani, israelieni şi europeni în domeniul spionajului au opinii diferite referitor la o componentă separată a programului nuclear iranian, şi anume crearea unui focos nuclear, relatează ”New York Times”. Israelienii, care au ameninţat adesea cu un atac militar, sînt convinşi că Iranul şi-a reluat eforturile în vederea înarmării, care ar putea marca pasul final în crearea unei arme nucleare, în timp ce germanii consideră că aceste eforturi nu au fost suspendate niciodată, iar francezii insistă că inspectorii au mai multe informaţii despre aceste arme decît au dat publicităţii.

Pe de altă parte, în spatele uşilor închise, agenţiile americane de spionaj insistă că deşi Iranul doreşte să se doteze cu bombe nucleare, acesta şi-a suspendat activitatea în 2003 şi probabil nu a reluat-o, după cum a apreciat, în 2007, National Intelligence Estimate. Dezbaterea este similară celei dinaintea declanşării ofensivei din Irak, agenţiile americane fiind, de această dată, mai prudente decît partenerele lor europene, în acest sens. ”Este vorba despre interpretarea aceloraşi informaţii în mod diferit, analizînd aceleaşi informaţii şi ajungînd la concluzii diferite”, potrivit fostului şef al Departamentului pentru Energie şi expert în domeniul nuclear, Rolf Mowatt-Larssen, care a lucrat pentru CIA. Una dintre probleme ar fi faptul că fiecare ţară analizează imagini din satelit, informaţii provenind de la agenţi secreţi şi din spionajul electronic, pe care însă nu le dezvăluie în totalitate AIEA.