Un proiect de raport redactat de o comisie ce studiază alternativele Statelor Unite în cazul Irakului recomandă lansarea unor discuţii directe cu Iranul şi Siria, fără a stabili un calendar pentru retragerea trupelor. Raportul Grupului de Studiu pentru Irak va servi drept bază pentru discuţiile, care au început luni, între cei zece membri ai comisiei, condusă de fostul secretar de Stat James Baker şi Lee Hamilton, fost congresman democrat. Documentul, a cărui pregătire a fost anunţată înainte de victoria democraţilor în alegerile din 7 noiembrie, ar urma să îi fie prezentat preşedintelui Bush, luna viitoare. Liderul de la Casa Albă, care a început, luni, un turneu diplomatic în Europa şi Orientul Mijlociu, ce include o întîlnire în Iordania cu premierul irakian Nuri al-Maliki, nu este obligat să accepte recomandările grupului. Şefii Statului Major Interarme şi Consiliul de Securitate Naţională lucrează la studii asemănătoare. Grupul de Studiu pentru Irak ar putea avea mai multă influenţă datorită faptului că este compus din reprezentanţi ai ambelor partide.

Preşedintele Mahmud Ahmadinejad declara, la sfîrşitul săptămînii trecute, că Iranul este dispus să ajute Statele Unite şi Marea Britanie în depăşirea crizei irakiene, dacă acestea dau asigurări că îşi vor schimba atitudinea şi îşi vor retrage trupele din această ţară. Declaraţiile liderului de la Teheran au avut loc pe fondul apelurilor lansate către Washington privind colaborarea cu statele vecine Irakului, Iran şi Siria, pentru prevenirea izbucnirii războiului civil. Liderul de la Teheran l-a invitat pe omologul său irakian, Jalal Talabani, care abia luni a putut să-i onoreze invitaţia. Întrevederea istorică între preşedinţii celor două state vecine şi rivale era prevăzută iniţial pentru sîmbătă, dar a fost amînată pe fondul sîngeroaselor atentate comise la Bagdad. Mahmud Ahmadinejad a recomandat statelor din regiune să colaboreze pentru expulzarea trupelor străine de pe teritoriul lor.

Prima reacţie la oferta iraniană a venit din partea ministrului britanic al Apărării, Des Browne, care a calificat luni drept "inacceptabilă" atitudinea Iranului faţă de Irak. "Iranul are o influenţă în Irak: puterea de a spori sau a scădea tensiunea, de a lansa sau a încheia dialogul. Iranul nu utilizează bine această influenţă. Sprijinul din interiorul Iranului ajunge la grupări care atacă forţele noastre, dar şi la grupări ce alimentează violenţa interconfesională. Este inacceptabil", a declarat ministrul, în timpul unui discurs rostit la Londra.

Sprijinul Iranului pare însă din ce în ce mai la îndemîna forţei coaliţiei conduse de Statele Unite şi Marea Britanie, pe fondul apropierii retragerii aliaţilor lor. Ultimii militari italieni vor părăsi Irakul la începutul lunii decembrie, după ce vor preda autorităţilor irakiene controlul asupra bazei pe care o ocupau la Nasiriyah în sud. Şeful Executivului de la Roma a precizat că a vorbit şi cu preşedintele american, care şi de această dată şi-a exprimat "dezolarea". Şi cei 900 de soldaţi polonezi prezenţi în Irak vor părăsi ţara pînă la sfîrşitul anului 2007. Polonia, aliat fidel al administraţiei de la Washington de la debutul conflictului irakian, comandă în prezent o divizie de 2.000 de soldaţi din 12 ţării. De la debutul intervenţiei armate în Irak, în 2003, au fost ucişi 22 de polonezi, 17 militari şi patru civili, între care doi jurnalişti de la televiziunea publică.

Marea Britanie preconizează că va fi în măsură să retragă "mii" de soldaţi din Irak pînă la sfîrşitul anului viitor. Regatul Unit are în prezent 7.200 de soldaţi în sudul Irakului, majoritatea în Basra şi în apropierea acestui oraş, al doilea ca mărime din Irak. Anunţul a fost dat publicităţii concomitent cu vizita efectuată, luni, la Basra, de liderul Partidului Conservator britanic, de opoziţie, David Cameron. Aceasta este prima vizită a liderului conservatorilor în Irak. David Cameron s-a deplasat în luna iulie în Afganistan, pentru a vizita o parte din cei 5.200 de militari britanici prezenţi în această ţară, în cadrul Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate sub mandat NATO.

Noi violenţe

Locuitorii cartierului şiit din Bagdad, Sadr City, care a fost, joi, ţinta unor atentate soldate cu 202 morţi au atacat cu pietre convoiul premierului irakian, Nuri al-Maliki, care se deplasase în zonă pentru a prezenta condoleanţe familiilor victimelor. Gruparea liderului radical şiit Moqtada al-Sadr a acuzat Guvernul condus de Nuri al-Maliki, şiit, că nu protejează suficient populaţia şiită. Mişcarea acestuia, din care fac parte mai mulţi miniştri şi circa 30 de deputaţi, a ameninţat vineri că se retrage din Guvern şi din Parlament, dacă prim-ministrul se va întîlni cu preşedintele Bush, în Iordania, la 29 noiembrie, iar condiţiile de securitate nu se ameliorează. Consilierul irakian pentru Securitate Naţională, Mowaffak al-Rubaie, a anunţat însă că premierul se va întîlni cu preşedintele american, în pofida ameninţărilor.

Tot luni, un avion de luptă F-16 s-a prăbuşit la circa 30 de kilometri la nord de Bagdad, a anunţat armata americană, fără a face nici o precizare în legătură cu soarta pilotului. Urmează să fie deschisă o anchetă în acest caz.

Australia exonerată în scandalul Petrol contra Hrană

Guvernul Australiei a fost exonerat de comisia ce a anchetat mita dată lui Saddam Hussein de către exportatorul de grîu Australian Wheat Board, în cadrul programului Petrol contra Hrană. Ancheta judiciară a ajuns la concluzia însă că firma care deţine monopolul pe piaţa grîului din Australia ar putea să se confrunte cu acuzaţii penale pentru încălcarea regimului de sancţiuni impus de Naţiunile Unite, în Irak. Investigaţia nu a găsit nicio probă în sprijinul acuzaţiilor de corupţie la adresa Guvernului australian.

Procesul de genocid împotriva kurzilor, reluat

Saddam Hussein şi şase dintre foştii săi comandanţi au revenit, luni, într-un tribunal din Bagdad, unde sînt judecaţi pentru crime împotriva umanităţii, comise în timpul unei campanii militare împotriva etnicilor kurzi, la sfîrşitul anilor '80.

Fostul dictator irakian, care a fost deja condamnat la moarte într-un alt caz, pentru rolul său în uciderea a 148 de şiiţi în anul 1982, la Dujail, a avut ultima înfăţişare în faţa tribunalului la 8 noiembrie. O parte dintre avocaţii săi au fost prezenţi în şedinţa de judecată, însă principalul apărător, Khalil al-Dulaimi, a lipsit. Echipa apărării a boicotat sesiunile precedente ale procesului. Potrivit procurorilor, campania Anfal împotriva kurzilor a inclus folosirea pe scară largă a armelor chimice, omorînd peste 180.000 de persoane şi distrugînd sute de sate. Saddam Hussein şi vărul fostului dictator, Ali Hassan al-Majeed, cunoscut drept "Chemical Ali" sînt acuzaţi de genocid. Acuzarea deţine o casetă audio şi alte documente care dovedesc că însuşi Saddam Hussein a ordonat campania din nordul Irakului, înregistrări făcute în timpul unor întîlniri la Bagdad, între Saddam Hussein şi oficiali de rang înalt.