Cîteva mii de oameni au ieşit, ieri, pe străzile din Teheran şi din celelalte oraşe ale ţării pentru a aniversa Ziua Naţională. Anul acesta iranienii sărbătoresc 29 de ani de la victoria Revoluţiei Islamice din 1979, în urma căreia ţara s-a transformat din monarhie în Republică Islamică. Revoluţia a fost condusă de Ayatollahul Ruhollah Khomeini, devenit ulterior preşedintele ţării şi a avut ca scop schimbarea de la putere a Şahului Mohammad Reza Pahlavi. Revoluţia din Iran este considerată a treia ca importanţă din istorie, după cea franceză şi cea bolşevică. În ultimii ani însă relaţiile Iranului cu restul lumii au devenit destul de încordate, în special din cauza campaniei negative duse de SUA, care au acuzat regimul de la Teheran de nenumărate ori de cercetări în domeniul armelor de distrugere în masă. Mai mult, statele occidentale au sancţionat Iranul pentru refuzul de a face public programul său nuclear care, susţin autorităţile iraniene, nu urmăreşte decît scopuri civile.

La 29 de ani de la schimbare, preşedintele iranian susţine că victoria Revoluţiei Islamice a fost o victorie a întregii omeniri, a culturii, a dreptăţii şi a păcii. Mahmud Ahmadinejad a minimalizat presiunile internaţionale legate de programul nuclear al ţării sale, calificînd rezoluţiile ONU drept “bucăţi de hărţie” şi lansînd o diatribă violentă la adresa opozanţilor Iranului. În timpul unui discurs retransmis de postul de televiziune naţional, a anunţat lansarea a două noi rachete în spaţiu, în pofida îngrijorărilor exprimate de Occident şi Rusia după lansarea unei prime rachete la 4 februarie. “Poporul iranian nu va ceda cîtuşi de puţin la dreptul său la energie nucleară. Marile puteri nu trebuie să îşi corecteze greşelile lor printr-o nouă eroare”, a afirmat acesta, făcînd aluzie la votul pentru o nouă rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU la adresa Iranului. Consiliul de Securitate al ONU analizează adoptarea de noi sancţiuni la adresa Iranului, după eşecul altor două încercări destinate să constrîngă regimul de la Teheran să îşi blocheze activităţile de îmbogăţire a uraniului, suspectate de occidentali că sînt folosite la fabricarea armei nucleare.

Cu o lună înainte de alegerile legislative din 14 martie, Mahmud Ahmadinejad i-a criticat dur şi pe detractorii săi din ţară care se opun ambiţiilor sale nucleare. “Din nefericire, unii consideră că ţăra le aparţine şi vor să controleze totul. În dosarul nuclear, unii au luat contact cu inamicul, l-au încurajat şi i-au dat informaţii secrete. (...) Nu cred că acest gen de oameni fac parte din naţiunea iraniană. Ei nu vor putea scăpa justiţiei”, a spus preşedintele iranian.