Iranul a avertizat recent Turcia împotriva oricărui atac pe teritoriul sirian, afirmând că Teheranul va riposta dur, pentru a veni în ajutorul aliatului său, a transmis, luni, ”al-Watan”, cotidian apropiat puterii de la Damasc. ”Ankara se pregăteşte alături de SUA să intervină militar în problema siriană, folosindu-se de dosarul kurd ca pretext, însă Iranul a pus capăt viselor turceşti”, scrie ”al-Watan”. Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat Damascul că ”a înmânat mai multe zone din nordul Siriei grupării PKK” şi a avertizat că Ankara şi-ar putea exercita dreptul de a-i urmări în Siria pe aceşti rebeli kurzi ai Turciei. Un diplomat arab a precizat că ”Turcia a ajuns la un acord cu SUA asupra unei intervenţii frontaliere limitate în nordul Siriei şi mai ales în provincia Alep, cu scopul de a crea o zonă-tampon”. Rebelii Armatei Siriene Libere (ASL) al cărui cartier general este în Turcia încearcă să câştige lupta din oraşul Alep, pentru a crea o zonă securizată în nordul sirian. Armata turcă a continuat, luni, întărirea dispozitivului său la frontiera siriană, prin amplasarea unor baterii de rachete, tancuri şi vehicule de luptă ale infanteriei în sudul ţării.

Iranul a accelerat semnificativ ritmul în care îmbogăţeşte uraniul, reducând, astfel, timpul necesar pentru a obţine arma nucleară, apreciază presa israeliană. Israelul, considerat unica putere nucleară din regiune, un statut asupra căruia menţine ambiguitatea, prezintă programul nuclear iranian ca pe o ameninţare la existenţa sa, referindu-se la repetatele declaraţii ale liderilor iranieni care susţin dispariţia statului israelian. ”În prezent, Iranul produce în fiecare lună 230 de kilograme de uraniu slab îmbogăţit şi 12 kilograme de uraniu îmbogăţit la 20%”, a afirmat site-ul jurnalului ”Yediot Aharonot”. Teheranul dispune momentan de 160 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 20%. Dacă iranienii vor îmbogăţi uraniul în ritmul actual, vor dispune de 260 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 20% în ianuarie sau februarie 2013. Cu această cantitate, Iranul ar avea nevoie de două luni pentru a produce uraniu de calitate militară, pentru o bombă sau o focoasă nucleară, asigură cotidianul.

ACCELERAREA TRANZIŢIEI Preşedintele SUA, Barack Obama şi premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, vor o accelerare a tranziţiei politice în Siria şi plecarea lui Bashar al-Assad de la putere, a anunţat Casa Albă, luni, după o conversaţie telefonică între cei doi lideri. Această conversaţie între doi aliaţi apropiaţi în cadrul NATO a avut loc în contextul în care rebelii sirieni au marcat un punct, luni, prin preluarea controlului asupra unui post de control-cheie care le permite să trimită întăriri şi muniţie către Alep, transformat în câmp de luptă între insurgenţi şi armată. Preluând controlul asupra postului de control de la Adanane, rebelii din cadrul ASL şi-au asigurat un culoar către Turcia, unde se află cartierul lor general. Dacă opozanţii vor reuşi să preia controlul asupra oraşului Alep, vor putea crea o zonă securizată în nordul Siriei, asemănătoare cu situaţia de la Benghazi din timpul revoltei libiene din 2011.

Cel puţin 40 de poliţişti au fost ucişi ieri, la Alep, în urma asaltului luptătorilor opoziţiei asupra a două comisariate din oraşul aflat în nordul Siriei, potrivit Observatorului sirian pentru Drepturile Omului. Sute de rebeli au atacat două comisariate din Salhine şi Bab Nairab. Luptele au durat mai multe ore, timp în care cel puţin 40 de poliţişti au fost ucişi iar trei vehicule ale poliţiei au fost distruse. Totodată, rebelii au atacat sediul Tribunalului Militar şi filiala Partidului Baas.

GUVERN ÎN EXIL Disidentul sirian Haytham Al-Maleh a anunţat ieri că a fost însărcinat cu formarea unui guvern sirian în exil, care va avea sediul la Cairo. Haytham Al-Maleh a explicat decizia de formare a guvernului prin temerile privind un vid politic în cazul înlăturării regimului Bashar al-Assad. Al-Maleh, de 81 de ani, este avocat şi activist pentru drepturile omului. Siria se confruntă din martie 2011 cu revolte violente împotriva regimului Bashar Al-Assad şi confruntări soldate cu peste 20.000 de morţi.