Regimul de la Teheran este dispus să participe la reconstrucţia Afganistanului, a declarat marţi, la Haga, ministrul adjunct al Afacerilor Externe iranian, Mohammad Mehdi Akhoundzadeh, în cadrul Conferinţei internaţionale privind viitorul Afganistanului. Fără a nominaliza SUA, reprezentantul iranian a solicitat plecarea trupelor străine din această ţară, criticînd decizia preşedintelui american Barack Obama de a trimite trupe suplimentare în Afganistan. „Prezenţa de forţe străine nu a ameliorat lucrurile în ţară şi se pare că o creştere a trupelor se va arăta şi ea ineficientă”, a declarat oficialul iranian făcînd apel la „o afganizare” a forţelor în teritoriu. „Cheltuielile militare trebuie să fie redirecţionate către instruirea poliţiei şi armatei afgane şi procesul de reconstrucţie al Guvernului trebuie să fie bazat pe afganizare”, a spus afirmat Mohammad Mehdi Akhoundzadeh, subliniind importanţa alegerilor prezidenţiale prevăzute pentru luna august în această ţară. Oficialii american şi iranian au avut marţi o înt]lnire scurtă, dar cordială în cadrul conferinţei. Înt]lnirea a fost neprevăzută, potrivit lui Hillary Clinton, dar Richard Holbrooke şi, Mohammad Mehdi Akhoundzadeh, au convenit să păstreze contactul.

Secretarul de Stat, Hillary Clinton, a anunţat că SUA vor contribui cu aproximativ 40 de milioane de dolari la organizarea alegerilor. Cu această contribuţie, sua răspund unui apel al Naţiunilor Unite, care centralizează şi distribuie susţinerea logistică pentru alegerile prezidenţiale din Afganistan. Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, a cerut comunităţii internaţionale aproximativ 220 de milioane de dolari pentru organizarea acestui scrutin. După promisiunea SUA, mai lipsesc aproximativ 60 de milioane pentru a răspunde nevoilor.

Comandanţii NATO, confruntaţi în Afganistan cu cea mai complexă provocare din istoria Alianţei, în faţa unei insurecţii care continuă să se extindă, se aşteaptă ca în lunile următoare violenţele să se intensifice, concomitent cu venirea unor efective suplimentare americane. Preşedintele Obama a anunţat trimiterea a încă 21.000 de militari, dar şi o nouă strategie a SUA împotriva terorismului, pentru care va solicita sprijinul aliaţilor la summit-ul NATO din 3 şi 4 aprilie. Pînă acum, numărul militarilor a fost insuficient pentru combaterea rebelilor din sudul ţării, principalul fieff al insurecţiei Taliban. Anul 2008 a fost cel mai sîngeros an înregistrat de la înlăturarea regimului Taliban, în 2001. Avînd legături cu reţeaua al-Qaida, miliţiile Taliban au reuşit să se regrupeze, pe teritoriul Aganistanului şi în nord-vestul Pakistanului, conducînd o insurecţie sîngeroasă împotriva Guvernului afgan şi a trupelor străine de 75.000 de militari, dintre care 62.000 fac parte din Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate (ISAF). Din ianuarie în Afganistan au fost ucişi 77 de militari străini, iar 70% dintre decese sînt provocate de bombe artizanale. O altă dificultate cu care se confruntă ISAF este identificarea luptătorilor Taliban. Mulţi dintre ei sînt fermieri aparent inofensivi ziua şi combatanţi noaptea. Forţele internaţionale trebuie să contracareze şi propaganda adresată de miliţiile Talibani unei populaţii deseori critice în ceea ce priveşte pierderile civile provocate în principal de bombardamente. 30 de combatanţi islamişti, aparent luptători Taliban, au fost ucişi marţi, în sudul Afganistanului. Un raid al poliţiei a fost lansat luni în provincia meridională Oruzgan şi a continuat marţi în provincia vecină Helmand, unul dintre fieff-urile Taliban.

Conferinţa pentru Afganistan se desfăşoară la Haga în condiţii de maximă securitate. Spaţiul aerian pe o rază de 56 de kilometri în jurul oraşului şi pe doi kilometri în înălţime este închis, deşi zborurile regulate către şi dinspre aeroporturile din Amsterdam şi Rotterdam sînt în continuare autorizate. Pe autostrada A4, între aeroportul Schipol din Amsterdam şi Haga, traficul este perturbat, banda din stînga, între aeroport şi Liedschendam, fiind deschisă numai pentru delegaţii, în timpul orelor de vîrf ale traficului, dimineaţa şi seara. În oraş peste 3.000 de poliţişti patrulează străzile, iar lîngă locul de desfăşurare a conferinţei s-a înfiinţat un comandament ce monitorizează constant orice mişcare cu ajutorul a 45 de camere cu circuri închis, coordonat de poiliţia regională din Haaglanden. Serviciile de securitate regale şi diplomatice ale poliţiei asigură securitatea delegaţilor, în timp ce delegaţia americană şi ale altor două state sînt însoţite de propriile gărzi de securitate. Controalele la graniţa cu Belgia şi Germania au fost intensificate. Concomitent cinci organizaţii au fost autorizate să desfăşoare manifestaţii în anumite zone din oraş, printre acesta o coaliţie anti-NATO, o platformă antiimperialistă şi un grup de refugiaţi afgani.