Conducerea BNR regretă decizia de reducere a rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei (de la 20%, la 18%), operată în octombrie 2008. „Greşeala” a costat banca centrală vînzarea de valută pentru drenarea lichidităţii din piaţă, a declarat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu. \"Eu am votat atunci în favoarea reducerii rezervelor minime, dar a fost o greşeală. Măsura părea cea mai normală în condiţiile de neîncredere şi dezbateri politice, dar situaţia creată ulterior în piaţă nu a putut fi rezolvată decît prin vînzarea de valută\", a explicat Isărescu. Analiştii au suspectat, în repetate rînduri, intervenţia indirectă a BNR în piaţa valutară, pentru a limita deprecierea monedei naţionale. \"Vînzarea de valută a fost singura soluţie rezonabilă pentru a ieşi din impas. Unii analişti au observat în mod corect aceste mişcări, care s-au reflectat în scăderea rezervei valutare\", a mai spus guvernatorul. Pentru problema lipsei de lichiditate în sistem, indiferent de momentul cînd ar apărea, bancherii au venit cu ideea ca BNR să recunoască titlurile de stat ca o posibilă alternativă. \"În contextul actual (...), titlurile de stat ar trebuie să fie considerate ca o garanţie bună cînd apare o criză de lichiditate\", a spus preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea. El a mai sugerat că este bine să se revină în sistem la o normă mai veche, prin care liniile de finanţare de la instituţiile internaţionale să nu fie luate în considerare în baza de calcul a rezervelor minime obligatorii. Sugestia vine pe fondul tentaţiilor băncilor comerciale din România de a se împrumuta direct de la instituţii internaţionale precum FMI, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) sau Banca Europeană de Investiţii (BEI). \"Astfel, băncile ar putea avea acces la fondurile de care au nevoie\", a explicat Gheţea.