ECHILIBRU Suprapunerea măsurilor de ajustare fiscală cu un proces necontrolat de retragere a capitalului străin de către bănci ar îngreuna atingerea unei creşteri economice susţinute, a declarat ieri guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, adăugând că şi ieşirile de 9 miliarde euro din ultimii 5 ani au încetinit avansul PIB. El a arătat că, în privinţa finanţării în valută, s-a ajuns la „un capăt al drumului“, subsidiarele locale ale băncilor finanţându-se în special din piaţa internă, ceea ce presupune mai departe o orientare către creditarea în lei. În traducere - „Nu spun adio, credit în valută!, dar oricum cred că suntem la capătul unui drum în care împrumutul în euro/dolari era dominant. Spun adio unei debalansări, unui dezechilibru masiv între creditarea în moneda locală şi cea în valută“, a punctat Isărescu. El a precizat că, în România, creditul în valută a scăzut sub 60%, preconizând că va ajunge chiar la sub 50%: „Sperăm ca echilibrul leu/valută să se realizeze într-o manieră ordonată, fără forţarea unei reduceri agresive a raportului credite/depozite, care ar genera o constrângere excesivă la nivelul ofertei de credite şi, pe cale de consecinţă, la adresa creşterii economice a României“.

CALITATE, NU CANTITATE! Mugur Isărescu a mai apreciat că este puţin probabilă o revenire spectaculoasă a creditării pe termen scurt, atât din perspectiva cererii, cât şi a ofertei: „Eu sunt de părere că, mai ales într-o perioadă de ajustare a bilanţului, calitatea creditelor date este mai importantă decât cantitatea. Obişnuim să ne uităm la cantitate, cu cât creşte creditul, dar calitatea sa este mult, mult mai importantă. Pentru a putea împinge economia pe o traiectorie de creştere economică autosusţinută este necesar ca băncile să direcţioneze resursele disponibile către investiţii productive, evitând împovărarea românilor cu costuri generate de împrumuturile eronate din trecut (precum cele cu buletinul - n.r.)“. La final, șeful băncii centrale a subliniat că sistemul bancar din România și-a menținut un grad confortabil de capitalizare, de 17%, peste cel de dinaintea crizei.