Pentru România este imposibil să mai încheie un acord cu FMI în acest an sau în viitorul imediat, întrucât deficitul de balanţă de plăţi este foarte mic, dar şi din cauza încheierii fără succes a acordului precedent, apreciază guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El spune că un astfel de acord a fost semnat când România înregistra un deficit de cont curent de 14%, în 2008. Dar mai important este faptul că cel mai recent deal a fost un eșec - „Să nu credeţi că Fondul va veni aici şi va spune că a uitat ce s-a întâmplat în 2015. Începe discuţia de la 2014 - 2015: ce n-ați făcut, de ce n-aţi făcut, hai să vedem care este situaţia. Or, atmosfera în ţară este alta, noi acum avem o opinie publică inflamată, de exemplu, de faptul că aceşti domni îşi permit să se pronunţe şi asupra unei iniţiative legislative şi ne acoperim de ridicol spunând că s-au înţeles între ei, că au un scop de conspiraţie, cum poţi să discuţi cu ei? Banca Mondială n-are dreptate dacă s-a pronunţat, Banca Europeană de Investiţii n-are dreptate, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare n-are dreptate, BCE nu mai spun, cum să aibă dreptate?! Ce se poate discuta cu dânşii, darea în plată?! Acolo s-au pronunţat, nu suntem de acord cu ce s-au pronunţat, ei ce să discute cu noi? Şi, pe de altă parte, poziţia lor de a da consultanţă, de a se implica, în măsura în care Guvernul României, Parlamentul şi instituţiile statului doresc, se poate face pe alte căi. Eu n-am observat la dânşii lipsă de bunăvoinţă, în altă parte, da, dar la dânşii n-am observat“. Guvernatorul a amintit, de altfel, că România are alte tipuri de acorduri cu Banca Mondială, instituţie cu care am semnat recent un acord, cu ocazia vizitei preşedintelui BM la Bucureşti, cu BEI, dar şi cu Comisia Europeană - „În România, când spui acorduri cu instituţiile financiare internaţionale, s-a obişnuit ca lumea să zică acord cu Fondul (FMI- n.r.), care este condiţionat. Şi cu Fondul vom avea în continuare un tip de acord, în august vor veni să discute Articolul 4 şi vor face recomandări“. Articolul 4 vizează o evaluare a economiei româneşti, în urma căreia FMI adresează autorităţilor o serie de recomandări.