Islanda este gata să renunţe la planurile de aderare la UE. Aflat într-o vizită la Bruxelles, noul premier al ţării, Sigmundur David Gunnlaugsson, a anunţat că decizia privind aderarea la UE se amână cel puţin până la toamnă şi va depinde de rezultatele referendumului. Ţinând cont de opiniile locuitorilor insulei, acest lucru înseamnă practic renunţarea la integrarea europeană, a notat, vineri, cotidianul rusesc „Kommersant”. Vizita premierului islandez la Bruxelles este prima sa deplasare în străinătate în noua funcţie, pe care o ocupă din aprilie. În timpul unei conferinţe de presă comune, şeful CE, Jose Manuel Barroso, i-a amintit oaspetelui despre parcursul ţării insulare către aderarea la UE, proclamat de predecesorul lui Gunnlaugsson, Johanna Sigurdardottir. „Kommersant” susţine că îngrijorarea şefului CE nu este una întâmplătoare: după ce la putere în Islanda au venit forţele de centru-dreapta, Reykjavikul a frânat practic negocierile aderării la UE. Potrivit experţilor, noua putere islandeză fie îşi va revoca în totalitate candidatura, fie va încerca să prelungească la maxim procesul de negocieri.

Anterior se anunţa că Islanda, care a înaintat cererea de aderare în 2009, va putea adera la UE deja în acest an. La ora actuală, Islanda este una dintre cele cinci ţări candidate la aderare la UE şi, alături de Muntenegru şi Turcia, una dintre cele care au iniţiat deja negocierile de aderare. În acelaşi timp, nivelul de integrare dintre Islanda şi ţările din UE este destul de mare. Ţara participă la Spaţiul Economic European (SEE) şi participă la acordul Schengen. Cu toate acestea, după cum a explicat premierul islandez la Bruxelles, decizia privind aderarea la UE nu poate fi luată înainte de referendum, iar problema privind desfăşurarea acestuia va fi luată de Parlamentul de la Reykjavik în toamnă.

Despre îngheţarea negocierilor până la referendum a vorbit şi ministrul de Externe al Islandei, Gunnar Bragi Sveinsson. Practic, aceasta înseamnă refuzul de a adera la UE: potrivit sondajelor, această idee este susţinută de mai puţin de o pătrime dintre locuitorii Islandei. Mulţi islandezi acuză UE de criza financiară care s-a declanşat pe insulă în 2008. În plus, islandezii nu doresc ca industria piscicolă, una cheie pentru ţară, să ajungă dependentă de UE. Majorarea de către Islanda, în regim unilateral, a cotelor la pescuit în Atlanticul de nord-est a atras deja după sine pericolul unor sancţiuni din partea ţărilor europene. Pentru UE, schimbarea cursului Reykjavikului înseamnă, de asemenea, renunţarea la speranţele privind extinderea influenţei în zona arctică. Între timp, exploatarea zăcămintelor gazifere şi petroliere de pe platforma continentală a Islandei va începe deja în acest an: o cerere pentru exploatare, alături de compania islandeză Eykon Energy, a înaintat compania petrolieră chineză CNOOC.