Israelul a comandat SUA livrarea a 75 de avioane militare de tip F-35 Joint Strike Fighter, în valoare de pînă la 15,2 miliarde de dolari, dacă toate opţiunile contractuale sînt accesate, a anunţat Pentagonul. Agenţia de cooperare în domeniul apărării şi securităţii (DSCA) din cadrul Pentagonului a anunţat că tranzacţia ar viza, într-o primă fază, livrarea a 25 de aparate militare concepute pentru decolări şi aterizări convenţionale. Israelul doreşte însă achiziţionarea altor 50 de avioane de vînătoare, printre care şi aparate capabile să efectueze aterizări pe distanţă scurtă şi decolări verticale. “Valoarea totală, dacă toate opţiunile sînt accesate, ar putea atinge15,2 miliarde de dolari”, a anunţat agenţia americană într-un comunicat. Modelul F-35 este construit de compania Lockheed Martin şi urmează să înclocuiască flotila de aparate de tip F-16. Israelul şi-a anunţat intenţia de a achiziţiona 100 de avioane de vînătoare în următorii zece ani. Congresul american are la dispoziţie 30 de zile pentru a analiza comanda avansată de statul evreu, înainte de încheierea contractului. DSCA a subliniat în notificarea adresată Congresului că “este vital pentru interesele naţionale americane să ajutăm Israelul să îşi dezvolte şi să îşi menţină o capacitate de autoapărare puternică şi operaţională iar un astfel de contract serveşte acestor obiective. Israelul are nevoie de aceste avioane pentru a-şi consolida flotila actuală şi ameliora capacităţile de autoapărare aer-aer şi aer-sol”.

Pe de altă parte, se relatează că armata israeliană a montat mecanisme de autodistrugere bombelor cu submuniţie, pe fondul numărului ridicat de victime civile provocate de acest tip de armament utilizat în conflictul cu Hezbollah din 2006. Armata israeliană a redus importurile de bombe cu submuniţie de fabricaţie americană, cumpărînd, în schimb, dispozitive de tip M-85 fabricate în Israel, dotate cu un mecanism de autodistrugere dacă nu explodează în momentul impactului. ONU estimează că aproximativ un milion de bombe cu fragmentare au fost lansate de Israel în sudul Libanului, în cursul conflictului cu mişcarea Hezbollah. 40% dintre acestea nu au explodat la impactul cu solul, rămînînd în zone locuite. Potrivit unui raport ONU, cel puţin 38 de persoane au murit şi alte 217 au fost rănite în exploziile acestor dispozitive. Comisia Winograd, care anchetează modul în care s-a desfăşurat conflictul din Liban, recomanda, în 2007, armatei să limiteze folosirea bombelor cu fragmentare, pentru a reduce pierderile civile. Bombele cu fragmentare împrăştie pe o rază de cîţiva kilometri sute de dispozitive explozive mai mici, dintre care unele sînt detonate la impact, iar altele rămîn active cîţiva ani după încheierea conflictelor. Norvegia a iniţiat, în februarie 2007, o campanie de interzicere a bombelor cu fragmentare.