Israelul a publicat, în această săptămână, zeci de documente oficiale în legătură cu luarea de ostatici şi asasinarea sportivilor israelieni la Jocurile Olimpice de la Munchen, din 1972, punând în discuţie implicarea serviciilor de securitate şi a Guvernului german. Arhivele israeliene au prezentat 45 de documente, unele special deschise cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la asasinarea a 11 sportivi israelieni de un comando de opt palestinieni, membri ai organizaţiei Septembrie Negru. Aceste documente prezintă discuţii între Ministerele Afacerilor Externe, reuniuni ale Cabinetului israelian şi ale comisiei parlamentare de afaceri externe şi apărare, precum şi corespondenţe între responsabili germani şi israelieni. ”Germanii nu au făcut nici cel mai mic efort pentru salvarea de vieţi, nu şi-au asumat nici cel mai mic risc pentru a salva oamenii, nici pe ai lor, nici pe ai noştri”, se poate citi în mărturia şefului Mossad din acea vreme, Zvi Zamir, la revenirea de la Munchen. El adaugă că ”germanii au făcut totul pentru a termina cu această poveste, cu orice preţ, pentru a nu perturba Jocurile Olimpice”. Zamir se declară exasperat de greşelile poliţiei germane. El spune că trăgătorii de elită erau echipaţi cu revolvere, că blindatele pentru salvarea ostaticilor au ajuns cu întârziere şi că poliţiştii nu aveau lanterne pentru a urmări mişcările activiştilor palestinieni în timpul nopţii în care a avut loc tentativa de eliberare a ostaticilor. Anumite documente scot în evidenţă şi probleme în dispozitivul de securitate israelian. Raportul comisiei de anchetă arată o lipsă de claritate, probleme şi proceduri contradictorii, responsabil fiind considerat şeful securităţii din acea vreme de la ambasada Israelului în Germania, al cărui nume nu a fost dezvăluit.

Opt membri ai organizaţiei palestiniene Septembrie Negru au pătruns în clădirea delegaţiei israeliene din satul olimpic, la 5 septembrie 1972, la Munchen. Ei au ucis doi sportivi israelieni şi au luat alţi nouă ostatici, cerând, în schimb, eliberarea a 232 de activişti palestinieni. Operaţiunea de salvare, organziată de serviciile germane de securitate, s-a soldat cu un fiasco. Toţi ostaticii au fost ucişi, la fel ca şi un poliţist vest-german şi cinci din cei opt palestinieni. Ceilalţi trei activişti palestinieni au fost capturaţi. Deschiderea arhivelor israeliene intervine în contextul unei polemici care a avut loc înainte de deschiderea JO de la Londra, în legătură cu posibilitatea de a onora memoria sportivilor israelieni printr-un moment de reculegere la ceremonia de deschidere a JO. Comitetul Internaţional Olimpic a decis în cele din urmă să se ţină un minut de reculegere în timpul unei ceremonii de inaugurare a zidului armistiţiului olimpic, în absenţa vreunei reprezentant israelian, ceea ce a provocat furia acestora.