Încetarea focului decisă în mod unilateral de Israel în Fîşia Gaza a intrat în vigoare duminică, la ora locală 02.00, după 22 de zile de ofensivă israeliană. „Vom înceta focul, dar vom rămîne desfăşuraţi în Fîşia Gaza şi în împrejurimi”\', a afirmat sîmbătă premierul israelian, după ce Cabinetul de Securitate israelian a adoptat o rezoluţie în favoarea unei încetări unilaterale a focului în Fîşia Gaza. „Israelul şi-a atins obiectivele şi chiar le-a depăşit, dînd o lovitură puternică mişcării Hamas şi restabilind capacitatea de descurajare a statului evreu”, a estimat Ehud Olmert. Drept răspuns, Hamas a promis că va continua lupta, afirmînd că nu va accepta niciun soldat israelian în Fîşia Gaza. De altfel, la scurt timp după intrarea în vigoare a armistiţiului ambele părţi l-au încălcat. Rachete palestiniene au fost lansate asupra Israelului, iar armata israeliană a ripostat cu raiduri aeriene. Totuşi, armata israeliană a început o retragere progresivă din Gaza.

În cele trei săptămîni de ofensivă, au fost ucişi cel puţin 1.200 de palestinieni, între care 410 copii şi 108 femei, iar peste 5.300 de persoane au fost rănite, potrivit serviciilor de urgenţă din Gaza. Potrivit Centrului palestinian pentru drepturile omului, 65% dintre cei morţi sînt civili. De partea israeliană, zece militari şi trei civili au fost ucişi în aceeaşi perioadă. Armata israeliană a estimat la peste 500 numărul combatanţilor Hamas ucişi, iar premierul Ehud Olmert şi-a exprimat regretul faţă de numărul mare de victime civile în rîndul palestinienilor.

Decizia Israelului de a înceta în mod unilateral focul este un prim pas şi ar trebui să fie urmată de un acord de pace formal şi de o retragere completă a trupelor, a declarat Nabil Abu Rudeina, purtător de cuvînt al preşedintelui Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmud Abbas. Israelul a decis încetarea celei mai ample campanii militare israeliene în Gaza, după ce a primit asigurări din partea SUA cu privire la încetarea contrabandei cu arme spre teritoriul palestinian. La rîndul său, SUA şi-au exprimat satisfacţia faţă de anunţarea încetării focului. Germania, Franţa şi Marea Britanie s-au declarat pregătite să contribuie la lupta împotriva contrabandei cu arme spre Fîşia Gaza, într-o scrisoare comună adresată premierului israelian şi preşedintelui egiptean Hosni Mubarak. Un lider al mişcării islamiste Hamas, cu sediul la Damasc, Mussa Abu Marzuk, a confirmat duminică armistiţiul din Gaza şi a cerut Israelului să îşi retragă forţele din teritoriul palestinian în decurs de o săptămînă, într-o alocuţiune difuzată de televiziune siriană. Autoritatea Palestiniană condusă de Mahmud Abbas insistă asupra desfăşurării unei forţe internaţionale în Gaza, pentru a proteja populaţia civilă, a declarat ambasadorul palestinian duminică, în Egipt, la summit-ul de la Sharm el-Sheikh. Egiptul a respins însă prezenţa oricărei forţe străine pe teritoriul său.

Se continuă misiunea de mediere

Egiptul continuă activităţile de mediere între Israel şi Hamas, pentru a ajunge la un acord durabil în Fîşia Gaza. Hossam Zaki, purtător de cuvînt al Ministerului egiptean al Afacerilor Externe a precizat că oficialii de la Cairo s-au întîlnit cu o delegaţie a Hamas duminică, pentru a continua discuţiile pe baza planului în scopul încheierii durabile a violenţelor. Summit-ul organizat duminică la Sharm el-Sheikh de Egipt a vizat discuţii comune pentru a ajuta la evitarea unei tragedii. Planul egiptean se bazează pe trei puncte, o încetare a focului temporară pentru a permite Egiptului să obţină un armistiţiu durabil, ridicarea blocadei şi deschiderea punctelor de trecere, precum şi reconcilierea interpalestiniană. Co-prezidat de preşedintele egiptean Hosni Mubarak şi omologul său francez Nicolas Sarkozy, reuniunea din staţiunea egipteană a avut loc în prima zi a armistiţiului. Au mai fost invitaţi cancelarul german Angela Merkel, şeful Guvernului spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero, premierul italian Silvio Berlusconi, cel britanic Gordon Brown şi premierul ceh Mirek Topolanek, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE. Liderii celor şase ţări europene au fost invitaţi duminică seară şi de premierul israelian Ehud Olmert, la Ierusalim.

Conferinţă internaţională pentru reconstrucţia Fîşiei Gaza

La încheierea reuniunii, Hosni Mubarak a anunţat organizarea, în Egipt, a unei conferinţe internaţionale pentru strîngerea de fonduri mentite reconstrucţiei Fîşiei Gaza. Mai multe ţări, între care Franţa şi Spania, şi-au arătat deja disponibilitatea în ultimele zile. Costul distrugerilor cauzate infrastructurilor în timpul ofensivei israeliene se ridică la 476 de milioane de dolari, potrivit estimărilor provizorii realizate de Biroul central palestinian pentru statistici. Circa 4.000 de clădiri de locuinţe au fost distruse, precum şi 48 de clădiri şi birouri guvernamentale, 30 de comisariate şi 20 de moschei, din totalul de 795 rămase pe acest teritoriu. Pe lunga listă a infrastructurilor distruse, Biroul de statistici adaugă străzi, 18 şcoli, o parte din reţeaua electrică şi cea de apă. În total, 14% din clădirile şi imobilele din Fîşia Gaza au fost distruse sau avariate. Biroul estimează la 500 de milioane de dolari suplimentari suma necesară pentru finanţarea debarasării rămăşiţelor. Şi cu ocazia summit-ului economic al Ligii Arabe, prevăzut pentru luni şi marţi în Kuweit, liderii arabi vor discuta despre reconstrucţia Fîşiei Gaza.

Apel de la Prima Doamnă a Iranului

Soţia preşedintelui iranian Mahmud Ahmadinejad i-a cerut soţiei preşedintelui egiptean Hosni Mubarak să intervină pe lîngă soţul ei pentru asigurarea trecerii libere a ajutoarelor destinate populaţiei palestiniene din Fîşia Gaza. „Vă puteţi conduce soţul şi îi puteţi cere să deschidă căile de trecere între Egipt şi Gaza pentru a ajuta populaţia palestiniană în scopul de a evita o tragedie mai mare”, afirmă Azam al-Sadate Farahi într-o scrisoare adresată lui Suzanne Mubarak. Un astfel de demers este foarte rar din partea soţiei unui lider iranian, care în mod tradiţional, rămîne în umbră. „Ocaziile pentru a ajuta poporul şi în special pe cei oprimaţi sînt un cadou divin şi dacă cineva ratează o asemenea ocazie, îl va mînia pe Allah. Toate popoarele aşteaptă un gest umanitar şi islamic din partea dumneavoastră şi a Guvernului egiptean”, a adăugat aceasta.

Iranul şi Egiptul au înterupt relaţiile diplomatice în urma recunoaşterii de către Cairo a statului Israel şi a acordurilor de la Camp David din 1978. În ultimele zile, mai mulţi oficiali iranieni au criticat dur poziţia Guvernului egiptean în conflictul din Gaza, în timp ce islamiştii au manifestat aproape zilnic în faţa birourilor care reprezintă interesele egiptene din Teheran. Grupuri de studenţi islamişti au anunţat chiar că vor oferi peste un milion de dolari celor care îl vor asasina pe preşedintele Mubarak. Iranul este un aliat al Hamas, care controlează Fîşia Gaza. Acesta dezminte acuzaţiile potrivit cărora ar aproviziona cu arme mişcarea islamistă, afirmînd că o susţine doar moral.