Forţele aeriene israeliene au testat cu succes un model mai performant al bateriilor de interceptare a rachetelor de tip Iron Dome, a anunţat, duminică, Ministerul Apărării. ”Israelul a investit un buget enorm pentru finanţarea diferitelor sisteme de apărare împotriva rachetelor, fapt ce va permite protejarea întregului nostru teritoriu în câţiva ani”, a declarat ministrul Apărării, Ehud Barak. Potrivit postului privat de televiziune 2, noua versiune a Iron Dome a fost concepută pentru a intercepta rachetele cu rază medie de acţiune de care dispun Siria şi gruparea libaneză Hezbollah. Prima baterie Iron Dome a fost instalată în martie 2011, în regiunea Beersheva, principalul oraş din Deşertul Negev (500.000 de locuitori) situat la 40 de kilometri de Fâşia Gaza. De atunci, sistemul a interceptat peste 100 de rachete. Fiecare baterie conţine un radar de detectare şi urmărire, un dispozitiv de control al tirului şi trei lansatoare echipate fiecare cu 20 de rachete de interceptare. Potrivit experţilor militari, în total sunt necesare 13 baterii pentru a asigura acoperirea completă a teritoriului israelian, ceea ce va lua mai mulţi ani. Această protecţie are un cost ridicat, fiecare tir al bateriilor Iron Dome costă 50.000 de dolari, potrivit presei. Iron Dome este parţial finanţat de SUA. Israelul a anunţat că a investit un miliard de dolari în dezvoltarea şi producerea acestui tip de baterii.

DIN CULISE Premierul israelian, Benjamin Netanyahu şi ministrul Apărării, Ehud Barak, au dat ordin armatei, în 2010, să pregătească un atac împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, acesta fiind în cele din urmă anulat, a relatat. duminică. un post israelian de televiziune. Acest ordin nu a fost pus în aplicare din cauza opoziţiei şefului de la acea dată al Statului Major, generalul Gaby Ashkenazi şi şefului Mossadului, Meir Dagan, care au subliniat că o decizie de declanşare a unui război împotriva Iranului nu poate fi luată decât de cabinetul de securitate, care reuneşte 15 miniştri, în timp ce şeful Statului Major şi-a exprimat temerea că ridicarea nivelului alertei ar putea duce la noi evoluţii pe teren. Ehud Barak, care a fost intervievat de postul de televiziune, a afirmat că şeful Statului Major i-a răspuns lui Netanyahu că armata nu era pregătită, întrucât nu dispunea de mijloacele operaţionale pentru a desfăşura un atac împotriva Iranului. Potrivit ministrului Apărării, decizia de a mări nivelul alertei nu înseamnă neapărat război. În cele din urmă, proiectul atacului a fost abandonat. Site-ul de Internet al cotidianului ”Haaretz” a relatat, la rândul său, că, după ce şi-a părăsit funcţia, generalul Ashkenazi le-a spus unor apropiaţi că armata era pregătită pentru un atac dar că a fost convins că o astfel de opţiune ar fi fost o eroare strategică. După ce a părăsit Mossadul, Meir Dagan a catalogat public drept stupidă ideea unui atac împotriva Iranului.

Programul nuclear iranian îngrijorează Israelul şi ţările occidentale, care se tem, în ciuda dezminţirilor Teheranului, că ascunde o componentă militară, fapt considerat de Israel o ameninţare pentru propria sa existenţă. Israelul nu a recunoscut niciodată că deţine arme atomice dar experţii estimează că statul evreu deţine cel puţin 200 de ogive nucleare.