O ceremonie oficială a marcat luni în Israel 13 ani de la asasinarea premierului Yitzhak Rabin de către un extremist evreu care se opune procesului de pace israeliano-palestinian. Ceremonia a avut loc potrivit calendarului ebraic, în prezenţa mai multor personalităţi, printre care preşedintele israelian Shimon Peres şi premierul Ehud Olmert, dar şi comandanţi militari, la Ierusalim. Yitzhak Rabin este înmormîntat în zona destinată marilor personalităţi ale naţiunii. Fostul premier britanic Tony Blair, reprezentantul Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, a asistat la ceremonie. Yitzhak Rabin a fost împuşcat mortal la 4 noiembrie 1995 la Tel Aviv, la încheierea unei manifestaţii pentru pace, de Yigal Amir, un extremist de dreapta care se opunea oricărei concesii teritoriale. Condamnat la închisoare pe viaţă, ucigaşul nu şi-a exprimat niciodată regretele pentru fapta comisă.

Parlamentul unicameral israelian, Knessetul, a organizat luni seară o sesiune specială în memoria lui Yitzhak Rabin. Prin această sesiune s-au închis lucrările celei de-a 17-a Camere, Knessetul intrînd în vacanţă de marţi, cînd au loc alegerile municipale. Totodată, alegeri legislative anticipate urmează să fie organizate pe 10 februarie.

Electoratul israelian participă azi la cele mai disputate alegeri municipale, din ultimii ani. Dintre toate oraşele israeliene, Ierusalimul este cel mai dificil de administrat, în principal din cauza populaţiei foarte diversificate, spre deosebire de Tel Aviv, mai preocupat de problemele economice, Haifa, unde evreii şi musulmanii nu au conflicte majore sau Beersheva, oraş practic uitat în deşert. “Să unificăm Ierusalimul”, “Ierusalimul indivizibil”, “Ierusalim, sufletul poporului evreu” sînt cîteva dintre sloganurile candidaţilor la alegerile din Oraşul Sfînt, în condiţiile în care electoratul din Ierusalim pare mai divizat decît oricînd. Ierusalimul se prezintă ca un puzzle complex, cu o populaţie formată din evrei laici sau religioşi ultraortodocşi, arabi musulmani şi creştini, iar unificarea pare a fi cea mai dificilă dintre sarcinile cu care se vor confrunta diverşii candidaţi, mai ales după ce populaţia arabă, reprezentînd circa o treime din populaţia de 700.000 de locuitori, a anunţat că va boicota alegerile. Primarul în exerciţiu, ortodoxul Uri Lupolianski, nu s-a mai înscris în cursa electorală, după un mandat de cinci ani, iar liderul opoziţiei municipale, Nir Barkat, reprezentant al unui partid laic, s-a lansat în cursă. Principalul său contracandidat, Meir Poroush, un evreu ortodox, promite, la rîndul său, să fie un primar al tuturor segmentelor de populaţie, fără a favoriza pe nimeni.

Una dintre principalele mize ale campaniei este problema cartierelor arabe ale oraşului, al căror viitor este legat de negocierile israeliano-palestiniene. Palestinienii vor ca estul oraşului să devină capitala viitorului lor stat, idee respinsă categoric de toţi candidaţii. Liderii palestinieni au lansat numeroase apeluri pentru boicotarea alegerilor, avertizînd că participarea la vot ar legitima ocupaţia israeliană. Guvernatorul palestinian al Ierusalimului, Adnan al-Husseini, a cărui funcţie este în mare parte simbolică, denunţă ferm discriminarea practicată de municipalitate faţă de cartierele arabe, unde serviciile sînt mult inferioare celor de care beneficiază cartierele evreieşti.

În afara Ierusalimului, oraşul Akko este considerat drept punct de interes în alegeri. Mult timp citat ca exemplu pentru coexistenţa paşnică dintre evrei şi arabi, Akko a devenit recent scena celor mai grave violenţe comunitare din ultimii opt ani. Afectate de revoltele din 2000, soldate cu moartea a 13 arabi pe întregul teritoriu al ţării, relaţiile dintre cele două comunităţi au devenit tensionate în urma violenţelor de Yom Kippur de la Akko, alimentate de zvonuri şi acuzaţii nefondate. Recentele confruntări au fost provocate de un zvon, după ce un şofer arab a traversat un cartier cu populaţie majoritar evreiască, provocând furia unui grup de tineri, care l-au atacat cu pietre. După incident, în cartierele arabe s-a răspîndit un zvon potrivit căruia şoferul ar fi fost ucis, ceea ce a declanşat un val de violenţe care a durat patru zile.