Doi medici norvegieni care au petrecut şase zile în Fîşia Gaza au declarat luni că suspectează armata israeliană că foloseşte o armă puţin cunoscută, DIME ((Dense Inert Metal Explosive), ce produce o explozie foarte puternică pe o rază limitată. ”Este o generaţie nouă de explozibili foarte puternici într-o cantitate scăzută, care au o putere extrem de mare şi a căror putere se disipează pe o arie de 5, pînă la 10 metri”, a explicat unul dintre cei doi medici, Mads Gilbert. Mads Gilbert, în vîrstă de 61 de ani, şi colegul său Erik Fosse, în vîrstă de 58 de ani, au fost trimişi în Fîşia Gaza în 31 decembrie, de asociaţia umanitară norvegiană NORWAC, o organizaţie neguvernamentală pro-palestiniană. Ei au declarat că au observat, în cursul zilelor petrecute la spitalul Al-Shifa din Gaza, răni grave, ce sugerează folosirea unor proiectile de tip DIME. ”Nu am văzut victimele afectate direct de DIME, pentru că acestea, de cele mai multe ori, nu supravieţuiesc. Dar am văzut un număr de amputări foarte brutale, fără răni provocate de şrapnel, care suspectăm că au fost provocate de arme de tip DIME”, a explicat Gilbert.

Tehnologia DIME este cunoscută de la începutul anilor 2000. Gilbert a mai acuzat Ierusalimul că a folosit astfel de arme şi în 2006, în timpul războiului din Liban, dar şi în Fîşia Gaza, înainte de ofensiva lansată în 27 decembrie. Potrivit presei, armele de tip DIME combină un explozibil, particule de cărbune şi un aliaj de metale grele şi de tungsten sub formă de pulbere. Tungstenul ajută ca suflul exploziei să nu se propage pe o rază mare, limitînd astfel pagubele colaterale. ”Există suspiciuni că Gaza este folosită în prezent ca laborator de teste pentru noi arme”, a declarat Gilbert. Colegul său a adăugat că rănile văzute nu seamănă cu răni provocate de alte bombe. ”Am văzut şi tratat un mare număr de răni în ultimii 30 de ani, în diverse zone de război, iar aceste răni arată complet diferit”, a spus el. Gilbert a citat şi studii potrivit cărora rănile provocate de arme DIME pot provoca forme mortale de cancer în decurs de cîteva luni. ”Israelul trebuie să spună ce arme foloseşte, iar comunitatea internaţională trebuie să facă o anchetă”, potrivit lui Gilbert.

Rezervişti în Fîşia Gaza

Trimiterea cîtorva mii de rezervişti în Fîşia Gaza, anunţată, duminică, de posturile israeliene de televiziune, ar putea indica lansarea unei a treia etape în ofensiva militară, cu asalturi asupra oraşelor şi taberelor de refugiaţi, după bombardamente aeriene şi desfăşurarea trupelor la sol. Potrivit presei, guvernul a ezitat pînă acum să aprobe această a treia fază, care ar însemna escaladarea violenţelor. Ministrul israelian de Externe, Tzipi Livni, preconizează o retragere imediată a armatei, urmată de atacuri sistematice în cazul în care Hamasul ar continua atacurile cu rachete asupra Israelului. Ministrul Apărării, Ehud Barak, şi el reticent faţă de această a treia fază a operaţiunilor, doreşte un armistiţiu care să pună capăt şi traficului de arme prin tunelurile dintre Fîşia Gaza şi Egipt. În schimb, premierul Ehud Olmert este favorabil escaladării violenţelor, ca şi şeful Shin Beth,Youval Diskin şi comandantul regiunii sudice a Israelului, Yoav Galant, însărcinat cu această operaţiune în Fîşia Gaza, potrivit posturilor de televiziune. În pofida loviturilor israeliene, 19 rachete au vizat duminică localităţi din sudul Israelului, fără a se înregistra victime. Peste 660 de rachete au fost trase de la demararea ofensivei, atacuri soldate cu patru morţi, ajungînd pentru prima dată în oraşe situate la o distanţă mai mare de 40 kilometri de Fîşia Gaza, potrivit Israelului. În ultimele zile s-a observat o reducere cu 50% a numărului de rachete Hamas lansate asupra statului evreu.

Armata israeliană a efectuat, luni, incursiuni în cartiere periferice ale oraşului Gaza, iar aviaţia a efectuat 60 de raiduri asupra enclavei palestiniene. Mai mult de 30 de persoane, printre care cel puţin zece activişti, dar şi mulţi civili au fost ucişi în timpul acestor lupte. La Rafah, armata a bombardat 200 de tuneluri folosite pentru traficul de arme între Fîşia Gaza şi Egipt, 66% dintre acestea fiind subterane. Bombardamentele au dus la rănirea a trei poliţişti şi doi copii în teritoriul egiptean, potrivit serviciilor de securitate egiptene. Israelul a vorbit duminică, pentru prima dată de la 27 decembrie, de încheierea ofensivei în această zonă. Premierul Ehud Olmert, care a ordonat, vineri, continuarea operaţiunilor militare din Fîşia Gaza, în pofida unei rezoluţii a Consiliului de Securitate ONU referitoare la încetarea imediată a focului, a anunţat că ofensiva se apropie de îndeplinirea obiectivelor. Viceministrul israelian al Apărării, Matan Vilnai, a spus că sfârşitul ofensivei se apropie. \"Decizia Consiliului de Securitate nu oferă o prea mare arie de manevre. Prin urmare, cred că suntem aproape de oprirea acţiunilor terestre şi a tuturor operaţiunilor în general\", a declarat el.

La Washington, Barack Obama a declarat că va începe să acţioneze pentru pace în Orientul Mijlociu, imediat ce va deveni preşedinte al SUA, iar conflictul din Fîşia Gaza nu face altceva decît să îi întărească hotărîrea de a se implica imediat în acestă regiune. Preşedintele Bush a dat asigurări luni că este în favoarea unui armistiţiu durabil în Gaza, dar că responsabilitatea îi revine grupării palestiniene Hamas. Bush a precizat că, din punctul său de vedere, cea mai bună metodă de a obţine o încetare a focului este o colaborare cu Egiptul, pentru a opri traficul de arme către Gaza, care permite Hamas să continue tirurile de rachete. Traficul cu arme spre Fîşia Gaza prin tuneluri pe sub frontiera cu Egiptul este un punct sensibil al discuţiilor pentru încetarea focului. Egiptul s-a declarat dispus să accepte material pentru depistarea tunelurilor, însă neagă că ar fi introduse arme în acest mod în Fîşia Gaza, spunînd că Israelul trebuie să decidă deschiderea teritoriului palestinian, dacă vrea să pună capăt acestor activităţi. Cairo refuză însă deschiderea permanentă a punctului de trecere de la Rafah, invocînd un acord din 2005 care cere prezenţa unor observatori UE şi ai Autorităţii Palestiniene la frontieră.

În condiţiile în care situaţia umanitară rămîne tragică în teritoriul palestinian, Venezuela a anunţat, duminică, trimiterea unui avion încărcat cu 12,5 tone de ajutoare medicale, pentru populaţia din Gaza. În Cipru, o navă încărcată cu tone de ajutor umanitar şi cu militanţi pro-palestinieni, medici, parlamentari europeni, urma să plece luni din portul Larnaca spre Fîşia Gaza. Un milion de oameni trăiesc în Fîşia Gaza, fără electricitate, 750.000 nu au apă curentă, iar spitalele funcţionează cu generatoare de urgenţă, potrivit ONU. Numărul persoanelor ucise în ofensiva israeliană din Fâşia Gaza a depăşit 900, au anunţat serviciile medicale palestiniene. Potrivit medicului Mouawiya Hassanein, numărul persoanelor ucise a ajuns la 905, după moartea a 15 palestinieni, luni dimineaţă. Printre morţi figurează 277 copii, 95 femei şi 92 persoane în vîrstă. Mai mult de 3.950 de palestinieni au fost răniţi în atacurile israeliene, de la declanşarea ofensivei.

Consiliul Drepturilor Omului al ONU condamnă operaţiunea israeliană

Consiliul Drepturilor Omului al ONU a adoptat, luni, la Geneva, o rezoluţie care condamnă cu vigoare operaţiunea israeliană întreprinsă în Fîşia Gaza. ”Ofensiva militară israeliană s-a tradus prin încălcări masive ale drepturilor omului şi distrugerea sistematică a infrastructurii teritoriului”, a denunţat Consiliul cu 47 de state membre, care a decis şi trimiterea unei misiuni de anchetă în regiune. Acesta cere de asemenea furnizarea unei protecţii internaţionale imediate populaţiei palestiniene, conform dreptului internaţional referitor la drepturile omului şi dreptului umanitar internaţional. Textul a fost adoptat cu 33 de voturi pentru, unul împotrivă - al Canadei - şi 13 abţineri, în special ale ţărilor europene, inclusiv Elveţia. Consiliul nu a reuşit să adopte textul prin consens, contrar obiceiului, deoarece statele occidentale au apreciat că documentul nu insistă suficient pe rolul avut în această criză de tirurile cu rachete ale Hamas împotriva Israelului. Rezoluţia cere în acelaşi timp oprirea imediată a atacului militar israelian şi încetarea tirurilor cu rachete împotriva civililor israelieni.

”Cadrul general al unui acord de încetare a focului în Fîşia Gaza a fost stabilit, iar în prezent sînt depuse eforturi pentru ca detaliie să fie puse la punct”, a declarat luni, la Cairo, trimisul Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, Tony Blair. Fostul premier britanic a adăugat, la încheirea unei întîlniri cu preşedintele egiptean, Hosni Mubarak, că discuţiile sînt într-o fază sensibilă şi vizează lupta împotriva traficului cu arme dintre Fîşia Gaza şi Egipt, dar şi deschiderea punctelor de trecere a frontierei. Trimisul Cvartetului (ONU, SUA, UE şi Rusia) şi-a exprimat speranţa că un acord de încetare a focului va fi încheiat în următoarele ziele. Luni, o delegaţie a Hamas, care controlează Fîşia Gaza, s-a întâlnit pentru a doua zi consecutiv cu şeful serviciilor de informaţii egiptene, Omar Suleimane, pentru a discuta despre planul de pace elaborat de Egipt. Un responsabil al Hamas a declarat că gruparea islamistă respinge unele aspecte ale acestei iniţiative, care prevede un armistiţiu care să permită intrarea ajutorului umanitar în Fîşia Gaza, negocieri israeliano-palestiniene şi reluarea discuţiilor între facţiunile palestiniene. Pe de altă parte, generalul în rezervă Amos Gilad, principalul consilier al ministrului israelian al Apărării, Ehud Barak, a amînat vizita pe care urma să o efectueze luni la Cairo.