Aviaţia israeliană a efectuat 40 de raiduri aeriene în Fîşia Gaza pe timpul nopţii, a anunţat vineri un purtător de cuvînt al armatei. Aviaţia a atacat şase grupări armate, o moschee unde erau depozitate arme, patru tuneluri subterane şi două poziţii ale combatanţilor Hamas. Armata a mai anunţat vineri o suspendare timp de patru ore a operaţiunilor sale ofensive, din motive umanitare, rezervîndu-şi totuşi dreptul de a riposta la tirurile cu rachetă asupra forţelor sale sau în direcţia Israelului. Echipele de salvare palestiniene au recuperat 23 de cadavre de sub dărîmături, într-un cartier din Gaza devastat cu o zi înainte de confruntări violente între armata israeliană şi combatanţi Hamas. De la declanşarea ofensivei israeliene în Fîşia Gaza, cel puţin 1.133 de palestinieni au fost ucişi, dintre care 355 de copii şi 100 de femei şi peste 5.130 au fost răniţi, potrivit serviciilor de urgenţă din Gaza. Conform Centrului palestinian al drepturilor omului din Gaza, 65% dintre morţi sînt civili.

Un adolescent palestinian a fost ucis vineri de armata israeliană la Hebron în Cisiordania, în cursul violenţelor izbucnite cu ocazia unui miting împotriva operaţiunilor din Fîşia Gaza. Violenţele au izbucnit în momentul în care sute de palestinieni s-au adunat la ieşirea de la rugăciune pentru a protesta faţă de ofensiva israeliană. Mişcarea Hamas, care controlează Fîşia Gaza, le-a cerut palestinienilor să protesteze vineri faţă de operaţiunile israeliene. Imediat, poliţia israeliană a fost plasată în stare de alertă la Ierusalim, din cauza riscului unor confruntări cu palestinienii, în „ziua furiei” decretată de Hamas. Totodată, armata israeliană a ordonat încercuirea totală, timp de 48 de ore, a Cisiordaniei.

În plan politic, ministrul israelian al Infrastructurii, Binyamin Ben Eliezer, a luat în considerare, vineri, încheierea unui acord de încetare a focului în Fîşia Gaza, în cursul săptămînii viitoare. Acesta a subliniat, totodată, că Israelul nu poate accepta propunerea de armistiţiu pentru o perioadă cuprinsă între şase luni şi un an, referindu-se la propunerea Hamas. Oficialul israelian a reafirmat necesitatea ca Israelul să obţină garanţii împotriva contrabandei cu arme din tunelurile de sub graniţa cu Egiptul, fiind de părere că este de luat în calcul o înţelegere cu autorităţile egiptene pentru blocarea acestui trafic. Israelul se opune unui armistiţiu, care să funcţioneze pentru o perioadă limitată de timp, cu Hamas, şi cere prezenţa trupelor Autorităţii Palestiniene, în punctul de trecere a frontierei în Egipt, de la Rafah. Hamas a propus un armistiţiu de un an cu Israelul, în schimbul retragerii trupelor israeliene din Fîşia Gaza şi a suspendării blocadei impuse acestui teritoriu.

Principalul negociator israelian, Amos Gilad, a părăsit Cairo, ieri, după discuţiile privind planul egiptean pentru un armistiţiu în Gaza, fără a se ajunge la un acord formal. „Există o ruptură în proces pînă sîmbătă seara sau duminică. Nu se poate vorbi despre un acord formal”, a declarat o sursă diplomatică israeliană. Amos Gilad, consilierul ministrului Apărării, Ehud Barak, a discutat de două ori în 48 de ore cu şeful serviciilor secrete egiptene, Omar Suleiman, persoana-cheie a contactelor indirecte dintre Israel şi mişcarea islamistă Hamas.

Critici dure la Adunarea Generală a ONU

Israelul a fost criticat dur şi acuzat de încălcarea dreptului internaţional, joi, Adunarea Generală a ONU, pentru ofensiva din Fîşia Gaza, în special pentru raidurile împotriva spitalelor şi clădirilor presei şi ONU. Preşedintele Adunării, Miguel d\'Escoto, a enumerat încălcările comise de statul evreu: „pedepsire colectivă, utilizarea disproporţionată a forţei şi atacarea obiectivelor civile printre care locuinţe, moschei, universităţi şi şcoli”. Adunarea s-a reunit de urgenţă, la cererea Mişcării statelor nealiniate (118 ţări membre din 192), pentru a cere respectarea apelului la încetarea focului în Fîşia Gaza lansat de Consiliul de Securitate în Rezoluţia 1.860. Delegaţia israeliană a încercat să împiedice reuniunea, argumentînd că în termenii Cartei ONU, Adunarea Generală nu are dreptul să abordeze o problemă asupra căreia s-a sesizat deja Consiliul de Securitate. Miguel d\'Escoto a respins cererea şi l-a criticat pe premierul israelian, Ehud Olmert, pentru respingerea rezoluţiei, invocînd dreptul sacru al Israelului de a garanta securitatea cetăţenilor săi.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a declarat vineri că un armistiţiu în Fîşia Gaza ar putea fi încheiat în curînd, cu ocazia unei vizite în Cisiordania. Şi secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, a confirmat că lucrează la un acord fără să facă precizări referitoare la conţinutul acestui acord. Guvernul israelian a anunţat că ministrul Afacerilor Externe, Tzipi Livni, s-a deplasat, vineri, la Washington, pentru a încheia un acord, menit să stopeze intorducetrea de arme din Egipt în Fîşia Gaza, una dintre condiţiile Israelului pentru a pune capăt ofensivei în teritoriu. Administraţia de la Washington s-a declarat dispusă să ofere garanţii în problema reînarmării mişcării islamiste Hamas.

La rîndul său, Franţa a avut cuvinte dintre cele mai dure la adresa Israelului. „Intervenţia militară din Gaza nu sporeşte securitatea Israelului, ci evocă o tragedie umanitară, inutilă şi sîngeroasă”, a declarat, vineri, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, care a cerut încă o dată încetarea luptelor. Şeful statului francez a afirmat că aşteaptă ca premierul israelian Ehud Olmert să îşi asume riscuri pentru pace. În acelaşi spirit, Franţa a condamnat strategia Hamas de a lansa rachete asupra Israelului. Nicolas Sarkozy a efectuat la 5 şi 6 ianuarie un turneu în Orientul Mijlociu pentru a încerca să găsească mijloacele de a ajunge la un armistiţiu. Această călătorie a dus la stabilirea planului de ieşire din criză, prezentat de Egipt.

Şi un deputat evreu din Marea Britanie a comparat ofensiva israeliană din Fîşia Gaza cu acţiunile naziştilor, care i-au ucis bunica în pat şi i-au obligat familia să fugă în Polonia. Gerald Kaufman, deputat al Partidului Laburist al premierului Gordon Brown, care este cunoscut pentru declaraţiile sale ostile la adresa Guvernului israelian, a cerut aplicarea unui embargo asupra vînzării de arme Israelului. „Bunica mea nu a murit pentru a servi drept justificare soldaţilor israelieni care omoară bunicile palestinienilor din Fîşia Gaza”, a afirmat parlamentarul britanic.

Siria le cere statelor arabe să întrerupă relaţiile diplomatice cu Israelul

Preşedintele sirian Bashar al-Assad a cerut, vineri, la Doha, ţărilor arabe care întreţin relaţii diplomatice cu Israelul să închidă ambasadele statului evreu şi să întrerupă orice contact cu acesta. Intervenind în deschiderea Ligii Arabe consacrată ofensivei israeliene, al-Assad le-a cerut ţărilor arabe fără să le identifice, să boicoteze Israelul. Egiptul şi Iordania sînt singurele ţări arabe care au semnat un tratat de pace cu Israelul şi singurele care găzduiesc ambasade israeliene. Mauritania are, de asemenea, relaţii diplomatice cu statul evreu. Cerînd reactivarea boicotului arab împotriva Israelului, acesta a amintit că ţara sa a decis, cu puţin timp după declanşarea ofensivei israeliene şi după consultări cu Turcia, să suspende sine die negocierile indirecte cu Israelul, care se desfăşurau prin intermediul oficialilor de la Ankara. Singura care a dat deocamdată curs acestei cereri a fost Mauritania.

În discursul său, preşedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad, a cerut ca liderii israelieni să fie aduşi în faţa instanţelor internaţionale pentru crime comise împotriva palestinienilor din Fîşia Gaza. Acesta a cerut solidaritate cu poporul palestinian. Iranul este un aliat al mişcării Hamas.