Israelul a intensificat ofensiva militară în teritoriile palestiniene, lansînd, în cursul nopţii de marţi spre miercuri, un atac aerian soldat cu moartea a şase palestinieni. Victimele se aflau într-un imobil cu trei etaje ce a fost complet distrus. Printre victime se numără două femei şi doi copii. Armata israeliană susţine că liderul suprem al aripii militare a grupării Hamas se afla în clădirea respectivă, unde el şi alţi lideri palestinieni plănuiau atacuri împotriva Israelului.

Pe de altă parte, un mediator finlandez poartă negocieri secrete cu Israelul şi cu liderul Biroului Politic al mişcării Hamas, Khaled Meshaal, pentru a soluţiona criza generată de răpirea la 25 iunie a caporalului Gilad Shalit. Potrivit informaţiilor de presă, Guvernul israelian a cerut implicarea expertului, care s-a întîlnit deja cu Khaled Meshaal, la Damasc. Rolul exact al mediatorului finlandez nu este cunoscut deocamdată. Se crede că expertul a fost preferat datorită experienţei sale profesionale şi în pofida faptului că Finlanda deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, care considera Hamas drept "o organizaţie teroristă", dar care a şi adresat apeluri repetate pentru încetarea ofensivei israeliene.

Încercările de mediere ale Egiptului nu au dat rezultate, iar autorităţile de la Cairo au cerut Arabiei Saudite să convingă gruparea Hamas să coopereze. În prezent, medierea este asigurată de expertul finlandez, Turcia, Franţa şi Rusia. Potrivit surselor citate de presă, implicarea Turciei este esenţială datorită bunelor sale relaţii cu Israelul, gruparea Hamas şi cu Siria. Statele Unite au lăudat Turcia pentru eforturile de mediere depuse în principal de Ahmed Ardoglu, consilier personal al premierului turc, Recep Tayyip Erdogan. Sursele au confirmat informaţiile potrivit cărora Israelul ar putea fi de acord cu eliberarea prizonierilor palestinieni, cu condiţia ca aceasta să nu fie condiţionată de eliberarea caporalului răpit, făra a se preciza numărul de prizonieri ce ar putea fi eliberaţi. Jhaled Meshaal ar desfăşura negocieri neoficiale cu Israelul prin intermediul militantului Hamas, Hassan Yousef, aflat într-o închisoare israeliană.

Marina israeliană bombardează sudul Libanului

Miercuri după-amiază, marina israeliană a bombardat un drum secundar ce leagă Libanul de Sud de restul ţării. Această primă intervenţie a marinei israeliene are loc după zece raiduri ale aviaţiei, ce şi-au concentrat bombardamentele asupra podurilor care leagă diverse sectoare din Liban, precum şi asupra unei centrale electrice. Potrivit unui bilanţ provizoriu, doi civili libanezi au fost ucişi, iar alte şapte persoane au fost rănite.

Oficiali din cadrul armatei israeliene au mai avertizat, miercuri, ca reacţie la atacul Hezbollah şi la capturarea a doi militari, că Libanul va reveni la situaţia din urmă cu 20 de ani. După izbucnirea în iunie 1982 a războiului din Liban, armata israeliană a creat o "zonă de securitate" în sudul acestei ţări, iar ultimele trupe israeliene s-au retras din regiune în 2000. Mişcarea şiită Hezbollah anunţa anterior că a răpit doi militari israelieni ce patrulau la frontiera dintre Israel şi Liban, lansînd, în acelaşi timp, obuze de artilerie în nordul statului evreu. Şeful Statului Major al armatei israeliene a declarat că răpirea militarilor constituie un moment culminant în istoria regiunii, apreciind că responsabilitatea declanşării crizei aparţine Guvernului de la Beirut. Aceeaşi poziţie a adoptat-o şi ministrul israelian al Apărării, Amir Peretz, precum şi unii membri ai Parlamentul israelian. Parlamentari de dreapta au cerut chiar ca Israelul să declare război Libanului.

Tirurile Hezbollah s-au soldat şi cu moartea a şapte persoane, dintre care patru militari israelieni. Au fost lansate zeci de rachete şi obuze de mortieră, ce au lovit poziţii israeliene din zona Sheeba, situate la graniţa dintre Liban, Siria şi Israel. Mişcarea şiită Hezbollah este sprijinită de autorităţile de la Teheran şi Damasc. La rîndul său, premierul israelian, Ehud Olmert, a acuzat Guvernul libanez, de implicare în răpirea celor doi militari şi a anunţat că nu va negocia eliberarea lor.