Ministrul de Externe israelian, Tzipi Livni, a anunţat, joi, că Israelul îşi rezervă dreptul de a ataca din nou tunelurile care fac legătura între Fîşia Gaza şi Egipt, care sînt folosite pentru introducerea de armament. ”Dacă va trebui să acţionăm o vom face, ne vom exercita dreptul la legitimă apărare, nu ne vom încredinţa soarta egiptenilor, europenilor sau americanilor”, a adăugat ministrul. Tzipi Livni s-a referit la aranjamentele deja încheiate sau în curs de discuţie cu Egiptul, mai multe ţări europene şi SUA asupra mijloacelor de a împiedica traficul de arme în Fîşia Gaza, unde puterea este deţinută de mişcarea islamistă Hamas, din iunie 2007. Ministrul Apărării, Ehud Barak, a anunţat, miercuri, că armata israeliană ar putea lansa alte atacuri împotriva tunelurilor. ”În timpul opraţiunii pe care am desfăşurat-o în Fîşia Gaza, am distrus 150 de tuneluri. Dacă vom fi constrînşi, vor avea loc noi atacuri”, a declarat acesta imediat după retragerea armatei israeliene din teritoriile palestiniene, unde a desfăşurat o operaţiune timp de 22 de zile. La graniţa cu Egiptul, sute de contranbandişti palestinieni şi-au reluat activităţile în tuneluri. Pentru ei, aceste tuneluri sînt un mijloc de a ocoli blocada impusă de Israel din 2007, introducînd prin acestea în special produse de minimă necesitate.

Între timp, Egiptul a reluat, joi, negocierile cu Israelul, pentru a încerca să stabilească un armistiţiu de durată în Fîşia Gaza, la patru zile după intrarea în vigoarea a unuia fragil. Negociatorul israelian, Amos Gilad, a sosit ieri dimineaţă pentru a se întîlni cu directorul serviciilor egiptene de informaţii, Omar Souleiman, care a negociat armistiţiul precedent de şase luni. Nereuşind să negocieze armistiţiul, Egiptul a reluat medierea între Israel şi Hamas, în condiţiile în care cele două părţi nu au contacte directe, pentru a evita izbucnirea unui nou război în Fîşia Gaza. Chiar dacă violenţele au luat sfîrşit duminică, nu a fost încheiat niciun armistiţiu, anumite elemente importante, precum blocada impusă asupra teritoriului palestinian, nefiind soluţionate. De asemenea, nu s-a ajuns la niciun acord privind durata armistiţiului, Hamas sugerînd o perioadă de un an, cu posibilitate de prelungire, propunere refuzată de Israel, care solicită ca acesta să fie nelimitat în timp. Purtătorul de cuvînt al Ministerului egiptean de Externe, Hossam Zaki, a precizat că delegaţia mişcării islamiste palestiniene va efectua, duminică, o vizită la Cairo. Premierul egiptean, Ahmad Nazif, a declarat miercuri că scopul este acela de a consolida armistiţiul în vederea reconcilierii Hamas cu Fatah, mişcare condusă de preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas. Amos Gilad a pus accentul, în cadrul acestei întrevederi, pe măsurile împotriva contrabandei cu arme care se desfăşoară la graniţa dintre Egipt şi Fîşia Gaza.

Un ofiţer israelian în rezervă, de profesie arhitect, care a participat la operaţiunile militare ale Israelului în Fîşia Gaza, este nemulţumit că acestea nu au fost duse pînă la capăt, afirmînd că trupele israeliene ar fi putut captura liderii Hamas. Locotenent-colonelul în rezervă Amos a vorbit despre nemulţumirile pe care le are în legătură cu intervenţia de 22 de zile a Israelului în Fîşia Gaza, într-un interviu acordat AFP, afirmînd că aceasta ar fi fost mult mai eficientă dacă ar fi fost dusă la capăt. ”Eram foarte aproape de locul în care ştiam că se ascunde conducerea Hamas, sub spitalul Shifa din oraşul Gaza, într-un adăpost subteran, ales pentru că nu putea fi atacat din cauza civililor din spital”, a declarat el. Acesta mai afirmă că militarii nu au ripostat, de-a lungul timpului, la tirurile de rachetă, din cauza civililor. ”În Gaza, am văzut că rachetele erau lansate din grădiniţe, şcoli, clădiri ale ONU”, a afirmat ofiţerul. Acesta susţine că liderii Hamas, în retragere, amplasau substanţe explozive în case şi pe străzi şi foloseau capcane cu butelii de gaz. ”I-am încolţit din toate părţile. Dacă ni s-ar mai fi oferit încă două-trei zile, i-am fi capturat”, a declarat ofiţerul israelian în rezervă, în opinia căruia acest lucru ar fi fost echivalent cu pierderea capacităţii operaţionale a Hamas. Ofiţerul susţine că Hamas se va reînarma în următoarele două luni şi că membrii acesteia reconstruiesc deja tunelurile de la graniţa dintre Fîşia Gaza şi Egipt, prin care se introduce armament.

Potrivit ofiţerului, operaţiunea ar fi fost planificată cu doi ani înainte de a fi lansată, iar fiecare îşi cunoştea misiunea. Aceasta a fost însă amînată în tot acest interval, din cauza temerilor guvernului, susţine Amos. El afirmă că se simte ruşinat pentru că armata nu a fost lăsată să rezolve problemele din Fîşia Gaza şi că militarul Gilad Shalit, capturat de palestineni în 2006, nu a fost eliberat şi adus acasă. ”Nu cred că acesta se află în Fîşia Gaza, cred că este în Iran”, afirmă ofiţerul în rezervă despre Shalit, adăugînd că nu s-ar fi organizat nicio operaţiune de recuperare a acestuia. Ofiţerul nu exclude ipoteza ca încetarea unilaterală a focului, de partea israeliană, să fi avut loc din cauza unor presiuni internaţionale, adăugînd că ”dacă am fi fost independenţi din punct de vedere economic, lucrurile ar fi fost complet diferite”.