Ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak, a declarat luni că Ierusalimul nu intenţionează să lanseze o nouă operaţiune de amploare în Fîşia Gaza. Declaraţiile lui Barak le contrazic pe cele făcute duminică de ministrul de Externe, Tzipi Livni, care a spus că, dacă va fi necesar, Israelul va începe o nouă ofensivă în Fîşia Gaza, pentru a pune capăt tirurilor de rachetele lansate de pe teritoriul palestinian. Atît Barak, liderul Partidului Laburist de centru-stînga, cît şi Livni, liderul partidului de centru Kadima, sînt candidaţi la postul de premier la alegerile legislative din 10 februarie. Totuşi, sondajele de opinie îl prezintă ca favorit pe preşedinte partidului de dreapta Likud, Benjamin Netanyahu. Avioane israeliene au atacat, duminică, un complex al Hamas şi mai multe tuneluri subterane de la graniţa dintre Fîşia Gaza şi Egipt. Potrivit armatei israeliene nu au existat victime în raiduri. Acestea au fost lansate după ce aproximativ 12 rachete şi bombe au fost lansate asupra sudului Israelului, rănind patru soldaţi israelieni şi un civil. Forţele aeriene israeliene au început atacul după ce premierul Ehud Olmert a ameninţat că va răspunde în mod disproporţionat la rachetele palestiniene.

Un purtător de cuvînt al Guvernului Hamas din Fîşia Gaza, Taher al-Nono, le-a cerut, duminică, tuturor facţiunilor să respecte armistiţiul, pe care gruparea islamistă l-a decretat în urmă cu două săptămîni, după ce şi Israelul decretase un armistiţiu unilateral. Susţinut de SUA, Egiptul încearcă să obţină un acord care să pună capăt traficului de armament al Hamas în Fîşia Gaza şi care să permită redeschiderea punctelor de trecere spre teritoriile palestiniene, una dintre cererile Hamas. Israelul şi-a consolidat blocada impusă Fîşiei Gaza după ce gruparea islamistă Hamas a preluat controlul asupra teritoriului, îndepărtînd Fatah în 2007. De la decretarea armistiţiului, pe lîngă cei patru răniţi de duminică, un soldat israelian a fost omorît şi alţi trei răniţi cînd o bombă a explodat în apropierea patrulelor lor. De cealaltă parte, atacurile aviaţiei israeliene au omorît trei palestinieni şi rănit alţi zece. În timpul ofensivei de 22 de zile din Fîşia Gaza, cel puţin 1.300 de palestinieni au fost omorîţi, dintre care 700 de civili, potrivit Ministerului Sănătăţii condus de Hamas.

Hamas ar putea decreta un armistiţiu de un an

Mişcarea Hamas este dispusă să decreteze un armistiţiu de un an cu Israelul, dacă vor fi redeschise punctele de trecere spre Fîşia Gaza, a declarat, luni, un purtător de cuvînt al grupării islamiste. Israelul şi Hamas negociază, prin intermediul Egiptului, un acord pe termen lung care să consolideze armistiţiul decretat la 18 ianuarie, care a pus capăt ofensivei israeliene de 22 de zile în Fîşia Gaza. O delegaţie a Hamas a mers, luni, la Cairo, pentru a da răspunsul propunerilor egiptene. Şeful diplomaţiei egiptene, Ahmed Abul Gheit, a declarat că s-ar putea ajunge la un acord pentru un armistiţiu permanent în Fîşia Gaza, în prima săptămînă din februarie.

Între timp, liderul în exil al mişcării palestiniene Hamas, Khaled Meshaal, le-a spus, luni, unor studenţi islamişti iranieni, că vor elibera Ierusalimul împreună. ”Dacă Dumnezeu vrea, vom libera Al-Qods (Ierusalim) împreună şi ne vom ruga împreună acolo”, a declarat Meshaal, care a vorbit în limba arabă şi ale cărui declaraţii au fost traduse în limba persană, la Universitatea din Teheran, în cea de-a treia zi a vizitei sale în Iran. ”Ne pregătim să eliberăm toată Palestina, să recîştigăm Al-Qods şi să asigurăm reîntoarcerea refugiaţilor”, a mai afirmat liderul palestinian, care s-a exilat în Siria. Israelul nu recunoaşte nicio legitimitate politică a Guvernului Hamas şi consideră că această mişcare se află în slujba Republicii Islamice. Acesta a dat asigurări că nu oferă decît un sprijin moral mişcării, dezminţind că i-ar fi furnizat vreodată arme.

1,5 milioane de euro familiei cameramanului britanic ucis în Gaza

Statul Israel s-a angajat să plătească suma record de 1,5 milioane de lire sterline familiei cameramanului britanic ucis de un soldat israelian în timpul filmării unui documentar în Fîşia Gaza, în 2003, potrivit cotidianului “The Guardian”. Familia victimei a acceptat ajutorul financiar, cel mai mare din istorie acordat de Israel unui cetăţean străin. Suma a fost, iniţial, confidenţială, însă a devenit publică după ce a fost transmisă de un oficial unui ziar local din Israel. Guvernul israelian a oferit, în prima fază, 1,8 milioane de dolari, în aprilie 2008, însă familia cameramanului ucis a refuzat-o, calificînd gestul drept un tertip în vederea amînării procesului ce urma să înceapă în luna mai anul trecut. Ministerul israelian al Apărării a declarat că soldaţii au deschis focul pentru a se apăra de atacul declanşat de tancurile palestiniene, în timpul căutării tunelurilor din Rafah, de la graniţa de sud a Fîşiei Gaza cu Egiptul. Oficialii israelieni au declarat că bărbatul în vîrstă de 34 de ani ar fi putut fi împuşcat de la spate, de un soldat palestinian, dar testul balistic cerut de familie a demonstrat că împuşcătura care l-a ucis pe cameramanul James Miller provenea de la o armă israeliană. James Miller se afla în Gaza pentru a filma documentarul “Death in Gaza”, pentru postul american HBO. Filmul a cîştigat trei premii Emmy şi un trofeu Bafta în 2005. Cameramanul a fost ucis la doar o lună după Tom Hurndall, un student londonez în vîrstă de 22 de ani, ucis tot în Rafah. Tom Hurndall a decedat la un spital din Londra, după nouă luni de comă, iar soldatul implicat în moartea lui a fost găsit vinovat de crimă fără premeditare de un tribunal militar israelian.