Autorităţile israeliene au hotărât să prelungească cu 20 de ani interdicţia de acces la arhivele guvernamentale, perioadă care a ajuns, astfel, la 70 de ani. Documentele vizate privesc în special armata şi serviciile secrete din perioada primelor două decenii ale existenţei statului israelian, creat în mai 1948. ”Aceste arhive vor continua să fie clasificate, de teama unor atingeri aduse vieţii private a persoanelor menţionate sau rudelor acestora”, a declarat directorul Arhivelor Naţionale israeliene, Yehoshua Freundlich. ”De asemenea, este necesar să menţinem secretul apărării, având în vedere riscul ca Israelul să fie acuzat de încălcarea dreptului internaţional”, a adăugat el. În opinia lui Freundlich, ”într-un anumit număr de ţări occidentale, documentele de stat rămân clasificate 70 de ani sau chiar mai mult”. Aceste arhive privesc în special Campania din Sinai împotriva Egiptului, în 1956, lansată în coordonare cu Franţa şi Marea Britanie, cazuri de spionaj şi începutul programului nuclear israelian. Potrivit cotidianului ”Haaretz”, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a hotărât, în urmă cu două săptămâni, să prelungească perioada de menţinere a secretului, la presiunea serviciilor secrete.
Istoricul israelian Tom Segev a denunţat această măsură, apreciind că ea reprezintă o ”tendinţă antidemocratică în societatea israeliană”. ”Dacă este legitim să nu fie dezvăluite anumite nume şi să fie menţinut secretul asupra unor subiecte ultrasensibile, interzicerea globală de publicare sau consultare a acestor documente reprezintă un demers antidemocratic îngrijorător şi o voinţă de a ascunde greşeli, chiar crime de război”, a declarat el. Menţinerea secretului a fost, de asemenea, denunţată ca o ”măsură arbitrară şi nejustificată”, de către Asociaţia pentru Drepturi Civice din Israel. În februarie 1995, Arhivele Naţionale israeliene au cenzurat documente oficiale cu privire la expulzarea de palestinieni în timpul primului război israeliano-arab, în 1948. Arhivele, care sunt subordonate Biroului premierului, au publicat 4.000 de pagini de protocoale ale şedinţelor Guvernului provizoriu israelian, între mai 1948, data proclamării statului evreu şi aprilie 1949. Acestea au cenzurat, însă, pasaje cu privire la exodul a peste 700.000 de palestinieni, care au fugit din calea armatei israeliene sau au fost izgonite din locuinţe, dar şi atrocităţile comise de armata israeliană.