Premierul libanez, Fuad Siniora, s-a întîlnit, ieri, la Beirut cu ambasadorii Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite şi a avut şi o convorbire telefonică cu preşedintele Bush. Liderul de la Casa Albă a promis că va face presiuni asupra Israelului să înceteze ofensiva. Preşedintele american a mai discutat la telefon, vineri, cu preşedintele egiptean Hosni Mubarak şi cu regele Iordaniei Abdallah al II-lea, în căutarea unor soluţii pentru detensionarea crizei. La rîndul său, preşedintele libanez Emil Lahud a avut o convorbire telefonică cu omologul său iranian Mahmud Ahmadinejad, care a condamnat ofensiva israeliană şi a asigurat că "Iranul îşi pune la dispoziţia Libanului tot potenţialul său".

Aviaţia israeliană a efectuat, vineri, cel de-al patrulea raid asupra aeroportului internaţional din Beirut, distrugînd şi radarul armatei libaneze. Hezbollah a ripostat, lansînd peste 30 de rachete Katiuşa asupra nordului Israelului. În plus, aviaţia israeliană a atacat, ieri, o tabără a Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei, Comandamentul General, o altă miliţie apropiată de Siria. În oraşul Gaza, militarii evrei au deschis focul asupra unui vehicul al forţelor palestiniene de securitate, ce se apropia de poziţiile armatei israeliene. Un palestinian a fost ucis, iar un altul rănit. Aviaţia israeliană a bombardat şi un pod situat în sectorul central al Fîşiei Gaza, rănind o persoană. În cursul operaţiunii au fost ucişi peste 80 de palestinieni, iar numeroşi miniştri ai Cabinetului palestinian, dominat de mişcarea radicală Hamas, au fost capturaţi.

La New York s-a desfăşurat, vineri, o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, consacrată adoptării unei poziţii a comunităţii internaţionale în legătură cu ofensiva israeliană asupra Libanului.

Rachete capabile să atingă Tel Aviv-ul

Mişcarea şiită Hezbollah dispune de cel puţin o sută de rachete cu rază lungă de acţiune, capabile să atingă Tel Aviv-ul. Estimarea aparţine specialiştilor de la "Jane's Defence", o publicaţie britanică specializată în probleme militare, care susţin că rachetele Hezbollah pot lovi o ţintă de pînă la 150 de kilometri în interiorul teritoriul israelian.

Săptămînalul britanic citează surse din interiorul serviciilor de securitate israeliene, potrivit cărora Hezbollah ar mai putea achiziţiona între 10.000 şi 15.000 de rachete din Siria şi Iran. Între acestea, Fajr-5, de fabricaţie iraniană, o rachetă cu rază de acţiune de 75 de kilometri, capabilă să lovească oraşul-port israelian Haifa. Quant şi Zelsal-1, cu raza de acţiune de 150 de kilometri, ar putea atinge Tel Aviv. Hezbollah nu a lansat pînă acum nici o astfel de rachetă. În articol este citat şi liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, potrivit căruia, mişcarea libaneză dispune de 12.000 de rachete. Săptămînalul britanic precizează însă că cifrele nu pot fi verificate.

Israelienii au intrat în adăposturi subterane

Locuitorii mai multor oraşe israeliene trăiesc momente de groază. Joi, gruparea şiită libaneză Hezbollah a lansat peste 120 de rachete asupra statului evreu. Din cauza lipsei de precizie, cele mai multe şi-au ratat ţinta, dar impactul psihologic a fost enorm. Israelienii nu se mai simt nicăieri în siguranţă, iar autorităţile i-au sfătuit pe cetăţeni să intre în adăposturile subterane. Aceste atacuri s-au soldat cu doi morţi şi peste 50 de răniţi.

Două rachete au căzut asupra oraşului Haifa, care este al treilea ca mărime din Israel şi are o populaţie de 270.000 de locuitori. Din fericire, nimeni nu a fost rănit, dar locuitorii au fost sfătuiţi să stea cît mai aproape de adăposturile subterane. La Safed, şapte rachete de tip Katiuşa au ucis o persoană şi au rănit alte opt. Unul dintre proiectile a rănit un jurnalist, în apropierea preşedintelui israelian, Moshe Katsav, care vizita localitatea. Străzile oraşului s-au golit imediat, iar magazinele au fost închise. La Nahariya, oraş-staţiune situat pe malul Mării Mediterane, o femeie a fost ucisă de o rachetă care a lovit-o chiar în timp ce stătea în balconul apartamentului său, situat la etajul cinci al unui imobil. Spitalul din oraş a fost plasat în stare de alertă. Personalul medical şi pacienţii, majoritatea femei şi copii, au fost evacuaţi în adăpostul subteran din subsolul clădirii.

Membrii Ligii Arabe se reunesc la Cairo

Conducătorii arabi, care par depăşiţi de modul în care se desfăşoară evenimentele, se vor reuni în cursul acestei zile, pentru a încerca să facă faţă uneia dintre cele mai grave crize din ultimii ani. După ofensiva militară lansată în Fîşia Gaza pentru a recupera un soldat capturat de mişcarea Hamas, la sfîrşitul lunii iunie, Israelul s-a angajat, începînd de miercuri, într-o operaţiune militară de mare amploare în Liban, pentru a încerca să găsească doi militari capturaţi de mişcarea şiită Hezbollah.

Liga Arabă se reuneşte de urgenţă, astăzi, la Cairo. Miniştrii de Externe din cele 22 de state membre vor analiza situaţia gravă din Liban şi teritoriile palestiniene, precum şi agresiunile şi ameninţările lansate de forţele israeliene împotriva acestora. Decizia Ligii Arabe de a se reuni a fost luată ca urmare a cererilor formulate de Yemen şi de premierul libanez, Fuad Siniora, care a contactat lideri arabi şi occidentali pentru a denunţa "agresiunea israeliană". Acesta l-a contactat în special pe preşedintele egiptean, Hosni Mubarak, pe secretarul general al Ligii Arabe, Amr Mussa şi pe ministrul saudit al Afacerilor Externe, Saud al-Faysal. Liderii cunoscuţi pentru rolul lor de mediatori cu Israelul, precum Hosni Mubarak sau regele Abdallah II al Iordaniei, au stabilit contacte politice în încercarea de a calma situaţia. Israelul pare însă convins să continue aceste operaţiuni militare, cel puţin pînă la dezarmarea mişcării Heybollah, potrivit celei mai noi declaraţii a premiului Ehud Olmert. "Guvernul libanez şi mişcarea Hezbollah vor suporta consecinţele răpirii celor doi soldaţi israelieni. Este vorba despre o declaraţie de război împotriva Israelului", a conchis liderul israelian.

Abbas critică poziţia SUA

Preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmud Abbas, a protestat, vineri, împotriva recurgerii la veto de către Statele Unite, în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, în privinţa rezoluţiei ce solictă încetarea operaţiunii militare israeliene în Fîşia Gaza. Mahmud Abbas şi-a exprimat regretul că Statele Unite nu au folosit astfel de presiuni în trecut, pentru a face să avanseze procesul de pace. Proiectul critica "recurgerea disproporţionată la forţă de către Israel" şi cerea eliberarea militarului israelian răpit la 25 iunie. Proiectul a primit zece voturi favorabile, între care cel al Franţei, patru abţineri şi un vot împotrivă.

“Agresiune contra Islamului”

Un eventual atac israelian asupra Siriei va fi considerat drept o agresiune la adresa lumii islamice. Declaraţia îi aparţine preşedintelui iranian în timpul unei conversaţii telefonice cu omologul său sirian, Bashar al-Assad. Mahmud Ahmadinejad a adăugat că, în acest caz, ţările musulmane vor riposta feroce împotriva Israelului şi consideră că este timpul ca Organizaţia Conferinţei Islamice să devină mai activă. Preşedintele iranian a stîrnit o adevărată furtună diplomatică după ce a declarat, în luna octombrie a anului trecut, că Israelul ar trebui şters de pe hartă. O nouă criză internaţională a fost declanşată de anunţul regimului de la Teheran privind reluarea operaţiunilor de îmbogăţire a uraniului.

Ambasadorul american la Bagdad, Zalmay Khalilzad, a denunţat rolul jucat de Iran în escaladarea conflictului din Liban. Potrivit acestuia, Iranul este interesat de adîncirea acestei crize, pentru a deturna atenţia comunităţii internaţionale de la programul său nuclear. Statele Unite au acuzat Iranul că urmăreşte să obţină un arsenal atomic. Iranul şi Siria se numără printre principalii susţinători ai miliţiilor şiite Hezbollah.