Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, joi noapte, o declaraţie în care îşi exprimă şocul după bombardarea de către Israel a unui post al Naţiunilor Unite din Liban, soldată cu moartea a patru observatori neînarmaţi. Textul declaraţiei, care nu are puterea unei rezoluţii, este diferit de cel propus de China şi alte ţări, după mai mult de 24 de ore de negocieri în cursul cărora Statele Unite au formulat numeroase obiecţii, insistînd ca Israelul să nu fie acuzat, direct sau indirect, pentru atac.

"Consiliul de Securitate este şocat şi profund îndurerat de tirurile forţelor israeliene asupra unui post al Naţiunilor Unite din sudul Libanului, la 25 iulie 2006, ceea ce a dus la moartea a patru observatori militari ai Naţiunilor Unite". Israelul şi-a cerut scuze şi a catalogat incidentul drept o eroare, însă oficiali ai Naţiunilor Unite au afirmat că au cerut statului evreu în repetate rînduri să înceteze raidurile în zonă, cu cîteva ore înainte ca postul să fie distrus. Rezoluţia exprimă şi îngrijorare cu privire la victimele civile de ambele părţi şi distrugerea infrastructurii, precum şi pentru numărul tot mai mare de refugiaţi. Cel puţin 445 de persoane, în majoritate civili, au fost ucişi în Liban, iar peste 750.000 au fost nevoiţi să se refugieze din cauza bombardamentelor israeliene. De partea israeliană, 51 de persoane au fost ucise de rachetele Hezbollah, dintre care 18 civili.

Naţiunile Unite au început de vineri să evacueze observatorii staţionaţi în posturile de monitorizare din Libanul de Sud, a anunţat armata daneză într-un comunicat. Militarii ghanezi aflaţi la postul Naţiunilor Unite din apropiere de Maroun al-Ras nu îşi părăsiseră baza de două săptămîni, iar singura sursă de informaţii despre situaţia din sudul Libanului au rămas jurnalele de ştiri televizate. Aceştia au primit, în ultimele două săptămîni, trei vizite ale ofiţerilor superiori, iar o dată la trei-patru zile primeau şi provizii. Comunicaţiile cu comandamentul UNIFIL sînt însă întrerupte, militarii aflînd tot de la televiziuni despre bombardamentul israelian soldat cu uciderea celor patru observatori. Contingentul ghanez a ajuns în zonă cu trei luni în urmă, avînd misiuni de patrulare şi monitorizare cu un singur jeep.

Cu toate că gruparea Hezbollah dispune, încă de la retragerea israeliană din 2000, de sute de militanţi, stocuri de muniţie şi fortificaţii în zonă, militarii ghanezi susţin că nu au văzut niciodată luptători ai mişcării. Militarii au "contact zero" cu libanezii din localităţile învecinate, toate proviziile fiind aduse de UNIFIL, iar permisiile petrecîndu-şi-le la Beirut.

Israelul a interpretat greşit concluziile summit-ului de la Roma

Finlanda, care deţine preşedinţia Uniunii Europene, afirmă că Israelul a interpretat greşit rezultatul conferinţei internaţionale de la Roma crezînd că poate continua ofensiva în Liban. Mnistrul finlandez al Afacerilor Externe, Erkki Tuomioja, se află într-un turneu în Orientul Mijlociu. La rîndul său, purtătorul de cuvînt al Departamentului american de Stat a afirmat că ideea potrivit căreia conferinţa de la Roma ar fi acordat o autorizaţie pentru operaţiunile israeliene din Liban este "scandaloasă". Diplomaţi din Statele Unite, Orientul Mijlociu şi Europa, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale au cerut Israelului să dea dovadă "de cea mai mare reţinere" în ofensiva declanşată de două săptămîni în sudul Libanului.

Mai multe unităţi militare israeliene au fost desfăşurate în zona a trei localităţi libaneze din apropierea frontierei, fieff-uri ale grupării şiite Hezbollah. Tiruri au fost semnalate în trei reprize în apropiere de poziţiile Naţiunilor Unite, venind din partea israelienilor, în timp ce Hezbollah a lansat tiruri asupra altor patru poziţii. Ministrul israelian al Justiţiei, Haim Ramon, a declarat că regiunea de frontieră dintre Israel şi Liban este considerată zonă militară. Peste 60 de rachete au fost lansate, vineri, de Hezbollah asupra oraşelor din nordul Israelului, provocînd rănirea a cel puţin şase persoane.

Israelul consideră că o importantă forţă internaţională ar trebui să staţioneze în sudul Libanului pentru mai mulţi ani, pînă ce armata libaneză va reuşi să combată singură activităţile Hezbollah. La rîndul lor, Statele Unite pledează pentru desfăşuarea unei forţe de reacţie rapidă, după ce conflictul va lua sfîrşit, ulterior alcătuindu-se o forţă extinsă de pace ce va fi trimisă în Liban. Ineficienţa armatei libaneze comparativ cu dotarea Hezbollah va însemna că trupele de menţinere a păcii vor staţiona pentru un timp îndelungat.

Israelul a iniţiat şi primele contacte diplomatice cu Hezbollah, prin intermediul unor reprezentanţi ai Germaniei şi Crucii Roşii, discuţiile vizînd posibilitatea încetării ostilităţilor şi un eventual schimb de prizonieri. Contactele au avut loc miercuri, ca parte a unei soluţii de încetare a confruntărilor. Negocierile se află încă într-o fază incipientă şi sînt indirecte şi pînă în prezent, nu au abordat detaliile eventualului acord, ci doar principii generale. Nu s-au primit niciun fel de informaţii despre starea de sănătate a militarilor răpiţi. Hezbollah a refuzat să dezvăluie orice informaţie înainte ca negocierile să se îndrepte spre o soluţie definitivă. Mişcarea este însă pregătită să analizeze orice propunere, inclusiv cea privind desfăşurarea unei forţe internaţionale, însă numai după încetarea "agresiunii israeliene".

Totodată, ministrul israelian al Apărării, Amir Peretz, a declarat, din nou, vineri, că Israelul nu doreşte o confruntare cu Siria. Declaraţia sa reprezintă a doua asigurare dată autorităţilor de la Damasc, în mai puţin de 12 ore. Majoritatea israelienilor se pronunţă însă în favoarea intensificării ofensivei din Liban şi mobilizării unor unităţi suplimentare de rezervişti. 71% dintre israelieni consideră că armata trebuie să atace mai puternic, numai 26% nefiind de acord, potrivit sondajului realizat de Institutul Dahaf, pe un eşantion de 513 persoane, reprezentativ pentru populaţia adultă a Israelului (evrei şi arabi). 80% dintre persoanele intervievate se declară satisfăcute de performanţele armatei, în pofida nivelului ridicat al pierderilor înregistrate de forţele armate (33 de morţi) şi a eşecurilor tactice. Peste 80% consideră justificată ofensiva israeliană, numai 18% apreciind că nu este justificată. Opinia publică din lumea arabă susţine Hezbollah, transformîndu-l pe liderul Hassan Nasrallah, într-un erou.

Plan de pace adoptat de Guvernul de la Beirut

Executivul libanez, din care fac parte şi miniştri Hezbollah, a adoptat planul premierului Fuad Siniora de soluţionare a conflictului cu Israelul, prin reactivarea acordului de armistiţiu din 1949. "Planul Siniora", prezentat la conferinţa de la Roma cere încetarea imediată a focului şi un acord asupra mai multor puncte: a. un angajament privind eliberarea prizonierilor libanezi şi israelieni, prin intermediul Comitetului internaţional al Crucii Roşii; b. retragerea armatei israeliene dincolo de "linia albastră" trasată de Naţiunile Unite între Liban şi Israel şi revenirea tuturor persoanelor care şi-au părăsit locuinţele; c. un angajament al Consiliului de Securitate privind plasarea sub jurisdicţia Naţiunilor Unite a sectorului fermelor de la Shebaa; d. impunerea autorităţii Guvernului libanez asupra întregului teritoriu al ţării, cu ajutorul propriilor forţe armate legitime; e. consolidarea forţelor internaţionale ce acţionează în sudul Libanului, necesară pentru acţiunile umanitare urgente şi operaţiunile de salvare; f. un angajament al Naţiunilor Unite de a aplica acordul de armistiţiu semnat de Liban şi Israel în 1949; g. un angajament al comunităţii internaţionale de susţinere a ţării la toate nivelurile şi de sprijinire pentru rezolvarea crizei umanitare, sociale şi economice.

Hassan Nasrallah a efectuat o vizită la Damasc

Şeicul Hassan Nasrallah, liderul mişcării libaneze Hezbollah, s-a deplasat, joi, la Damasc, pentru a se întîlni cu preşedintele Siriei, Bashar al-Assad şi cu Ali Larijani, şeful Consiliului Suprem de Securitate Naţională din Iran. Acesta a sosit la Damasc îmbrăcat în haine civile, nu în veşmintele clericale arabe. Întîlnirea ar fi avut ca temă modalităţile de aprovizionare cu armament iranian via Siria. Agenţiile de presă iraniene Mehr şi Fars au confirmat că Ali Larijani se află la Damasc, fără însă a oferi detalii.

Liderul grupării Hezbollah s-ar fi ascuns în sediul unei misiuni străine de la Beirut, probabil la ambasada iraniană, întrucît armata şi serviciile de informaţii israeliene încearcă în continuare să îl localizeze. Acesta şi-a părăsit birourile din Beirut cu puţin timp înainte să fie bombardate, săptămîna trecută, de aviaţia israeliană. În cazul în care vor fi confirmate, informaţiile ar putea determina un atac aerian asupra ambasadei, ceea ce riscă să extindă actualul conflict. Ambasadele sînt considerate teritoriu suveran şi orice atac asupra unei reprezentanţe diplomatice poate fi considerat act de război. Un purtător de cuvînt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe a dezminţit informaţiile, apreciind că acesta fac parte din campania israeliană de dezinformare.

Aviaţia israeliană continuă atacurile în Fâşia Gaza

Aviaţia israeliană a atacat, vineri, locuinţele mai multor militanţi palestinieni şi un atelier din Fîşia Gaza, provocînd rănirea a şapte persoane. Armata israeliană a anunţat că a efectuat raiduri aeriene asupra unor clădiri folosite pentru producerea şi stocarea de armament, unele dintre acestea aparţinînd unor militanţi Hamas. Zeci de tancuri şi vehicule blindate israeliene s-au retras din estul şi nordul oraşului Gaza, după o operaţiune ce a durat două zile, îndreptată împotriva militanţilor palestinieni. Surse din serviciile de securitate palestiniene au declarat că operaţiunea s-a soldat cu moartea a 30 de persoane, dintre care jumătate civili. Armata a confirmat retragerea, precizînd că acţiunea din aceste zone a fost finalizată. Operaţiunea israeliană din Gaza s-a soldat cu moartea a cel puţin 150 de palestinieni.

Lista rusă a organizaţiilor teroriste nu include Hamas sau Hezbollah

Rusia a dat publicităţii, vineri, o listă cu 17 organizaţii teroriste din întreaga lume, care, spre deosebire de lista americană, nu include nici gruparea libaneză Hezbollah, nici mişcarea palestiniană Hamas. Documentul include reţeaua al-Qaida, precum şi mai multe grupuri din Caucaz şi Asia Centrală, pe care Rusia le consideră islamiste şi separatiste. Printre acestea, partidul islamist interzis Hizbi Tahrir, ce acţionează în fostele republici sovietice din Asia Centrală şi militează pentru crearea unui stat islamic. Lista americană a organizaţiilor teroriste include 42 de mişcări din întreaga lume.