Israelul a trimis trupe, tancuri şi baterii de artilerie lîngă frontiera cu Libanul. Zece vehicule blindate israeliene au trecut, sîmbătă, frontiera libaneză, venind din sectorul Avivim, situat în nordul Israelului. Vehiculele au înconjurat un post al forţei interimare a Naţiunilor Unite în Liban. Forţele militare israeliene au cerut locuitorilor din zece sate din sudul Libanului să părăsească zona pînă sîmbătă, la ora locală 18.00, o serie de atacuri aeriene împotriva Hezbollah urmînd să aibă loc în această regiune. Trupele israeliene ar fi determinat retragerea combatanţilor Hezbollah din localitatea Maroun al-Ras din sudul Libanului, după mai multe zile de lupte intense. Cîteva mii de civili libanezi au fost evacuaţi spre nord, de teama că Israelul va pătrunde în teritoriile libaneze şi îşi va extinde bombardamentele ce durează deja de 12 zile şi care au ucis 358 de persoane, majoritatea civili. Israelul a chemat la datorie trei mii de rezervişti, dar a dezminţit ieri eventualitatea unei ample ofensive terestre în Liban.

Israelul a bombardat mai multe poziţii ale Hezbollah în Beirut, precum şi ţinte civile din estul şi sudul Libanului, duminică, în contextul informaţiilor privind o eventuală incursiune de amploare. Cel puţin şapte explozii au fost auzite la Beirut şi a fost distrus şi un centru şiit din portul Sidon, rănind trei persoane. Cel puţin 12 atacuri au avut loc în regiunea de est din Valea Bekaa, în urma cărora trei fabrici, o casă şi mai multe poduri au fost distruse. Cel puţin un civil a murit iar alţi şapte au fost răniţi.

Israelul doreşte să pună capăt lansării de rachete de către Hezbollah, care a ucis 15 civili israelieni şi 19 militari, de la începerea războiului. Armata israeliană, care a anunţat că se află în posesia mai multor cadavre aparţinînd militanţilor Hezbollah, a precizat că numărul acestora este de 13 şi a adăugat că circa alţi 100 de militanţi au fost ucişi de la începutul violenţelor. Gruparea şiită Hezbollah a lansat noi tiruri de rachetă, duminică, asupra oraşului israelian Haifa, din nordul ţării, pe care le-a şi revendicat. Cel puţin două persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte 19 au fost rănite. Tirurile au coincis cu vizita ministrului francez al Afacerilor Externe, nevoit să se ascundă sub scările consulatului ţării sale din oraş. Sirenele s-au auzit, ieri şi în localităţile Zichron Yaakov, RCarmiel şi Safed, situate la 15, respectiv 12 kilometri de graniţa cu Libanul. Şase persoane au fost rănite, o persoană fiind în stare gravă. Alte tiruri de rachetă au lovit localităţile Nahariya, Kiryat Shmona şi Rosh Pina.

Noi eforturi diplomatice

Ministrul libanez al Afacerilor Externe, Fawzi Salloukh, a anunţat că cei doi militari israelieni capturaţi de gherilele Hezbollah sînt în stare bună. La scurt timp, Israelul s-a declarat pregătit să accepte desfăşurarea unei forţe internaţionale de menţinere a păcii în sudul Libanului, pentru a se asigura că gherilele Hezbollah nu vor mai avea acces la frontiera sa nordică, au anunţat, duminică, surse diplomatice. Cei doi militari, Eldad Regev şi Ehud Goldvasser, au fost răpiţi de miliţiile Hezbullah la 12 iulie în cursul unui raid la frontiera dintre Liban şi Israel. În replică, Israelul a lansat actuala ofensivă militară în sudul Libanului. Apoi şi Hezbollah a acceptat că Guvernul libanez să negocieze un schimb de prizonieri cu Israelul, a anunţat, tot ieri, preşedintele Parlamentului libanez, Nabih Berri.

Preşedintele Bush şi secretarul de Stat Condoleezza Rice s-au întîlnit, duminică, cu ministrul saudit al Afacerilor Externe, prinţul Saud al-Faical, pentru discuţii pe tema conflictului din Orientul Mijlociu. La întîlnirea organizată la solicitarea părţii saudite, a participat şi fostul ambasador saudit la Washington, prinţul Bandar Ben Sultan, ce ocupă în prezent funcţia de secretar general al Consiliului de Securitate Naţională. Totodată, ministrul german al Afacerilor Externe, Frank-Walter Steinmeier, efectuează de sîmbătă o vizită de două zile în Orientul Mijlociu, urmînd să viziteze Egiptul, Israelul şi teritoriile palestiniene, în încercarea de a găsi o soluţie diplomatică a conflictului. În paralel, echipe de diplomaţi germani se află la Damasc, Beirut şi la sediul Naţiunilor Unite din New York în încercarea de a găsi o soluţie pentru rezolvarea conflictului.

La rîndul lor, miniştrii Afacerilor Externe din Franţa şi Marea Britanie s-au deplasat, duminică, în Israel, alăturîndu-se astfel eforturilor diplomatice pentru încetarea confruntărilor. Ministrul francez al Afacerilor Externe, Philippe Douste-Blazy şi omologii săi german Frank-Walter Steinmeier şi britanic Kim Howells au avut întrevederi cu şefa diplomaţiei israeliene, Tzipi Livni şi cu alţi oficiali de la Ierusalim, înainte de vizita în regiune a secretarului de Stat american, Condoleezza Rice. Ţările europene au avut o atitudine mai critică faţă de ofensiva israeliană decît principalul aliat al Israelului, Statele Unite, care au refuzat să solicite o încetare a ostilităţilor, acuzînd Hezbollah. Miniştrii Afacerilor Externe ai marilor puteri şi din statele arabe urmează să participe, miercuri, la o reuniune organizată la Roma pe tema crizei din Orientul Mijlociu.

Transport cu bombe de mare precizie

Israelul exagerează în legătură cu pagubele provocate structurii Hezbollah în urma raidurilor aviaţiei militare, au declarat surse din cadrul administraţiei Bush şi a serviciilor de securitate. Liderii militari israelieni nu au oferit cifre exacte privind pagubele produse infrastructurii, făcînd declaraţii evazive privind distrugerea a "50%" sau a "unei treimi" din efectivele grupării şiite. Acest lucru nu a împiedicat administraţia Bush să trimită un transport cu bombe ghidate, de mare precizie către Israel, solicitate săptămîna trecută. Decizia trimiterii transportului de armament a fost luată rapid şi fără mari dezbateri de către administraţia americană. Această dezvăluire riscă să deranjeze guvernele arabe şi altele, care ar putea interpreta gestul ca pe un ajutor acordat Israelului, în acelaşi fel în care Iranul a înarmat miliţiile Hezbollah.

Muniţiile fac parte, în realitate, dintr-un contract de vînzare de armament, în valoare de mai multe milioane de dolari, aprobat anul trecut, în virtutea căruia Israelul poate cere arme atunci cînd are nevoie. Unii ofiţeri au afirmat, însă, că cererea expedierii transportului în acest moment este neobişnuită şi indică faptul că Israelul plănuieşte să mai atace multe obiective din Liban. Expedierea transportului de armament nu a fost anunţată public. Printre oficialii care au descris decizia administraţiei de a trimite muniţiile se află şi angajaţi a două agenţii guvernamentale, dintre care unul a descris transportul ca fiind doar un exemplu dintr-un lung şir de livrări de armament către Israel.

Un purtător de cuvînt al ambasadei Israelului la Washington a afirmat pentru "The New York Times": "Am folosit muniţie ghidată, de mare precizie, pentru a neutraliza obiectivele militare ale Hezbollah şi a reduce la minim numărul victimelor din rândul civililor. Ca regulă, însă, nu facem comentarii asupra achiziţiilor în materie de apărare ale Israelului".

Ample proteste în întreaga lume

Mii de persoane au protestat, sîmbătă, în Marea Britanie, Olanda şi Statele Unite faţă de ofensiva israeliană în Liban şi faţă de refuzul autorităţilor de la Washington şi Londra de a condamna operaţiunile militare. Anterior, ample proteste s-au desfăşurat şi în lumea arabă, în Egipt, Iordania, Irak şi Libia. La marşul desfăşurat pe traseul rîul Tamisa - Hyde Park au participat circa 7.000 de persoane, multe purtînd drapeluri libaneze şi pancarte care condamnau "Crimele comise de Israel în Liban". Sute de oameni au participat la proteste organizate în paralel în Birmingham, Manchester, Glasgow, Newcastle şi Sheffield.

În Statele Unite, sute de demonstranţi s-au adunat la Chicago pentru a denunţa operaţiunile armatei israeliene în Liban şi Fîşia Gaza. "Dreptul de a lupta şi puterea de a lovi" sau "Nu cu banii noştri, nu în numele nostru!", se putea citi pe pancartele purtate de manifestanţi. La Amsterdam, circa 700 de persoane s-au adunat în zona Dam Square pentru a condamna riposta israeliană, soldată pînă în prezent cu moartea a 349 de persoane. Protestul faţă de operaţiunea israeliană a fost organizat la două zile după o manifestaţie în favoarea statului evreu, la care au participat circa 2.000 de oameni. O manifestaţie similară de solidaritate cu statul evreu era programată duminică seară, într-o suburbie a Londrei.