Banca Naţională a României a emis, în cadrul programului numismatic „Istoria aurului”, o serie de monede dedicate unor tezaure deosebite, descoperite pe teritoriu românesc, cum sînt cele de la Coţofeneşti (Prahova), Perşinari (Dîmboviţa), Cucuteni-Băiceni (Iaşi), Apahida (Cluj), Poroina (Mehedinţi). Din această serie face parte şi un engolpion cantacuzin, lucrat pentru Patriarhia Ecumenică de la Constantinopole şi care a ajuns pe teritoriul ţării noastre în secoulul al XVII-lea. Cea mai recentă monedă din seria „Istoria aurului”, cu tezaurul de la Hinova (Mehedinţi), a fost emisă în 2008. Greutatea de 1,224 grame şi diametrul de 13,92 mm recomandă aceste monede ca fiind unele din cele mai mici piese numismatice româneşti. Toate aceste monede se regăsesc în colecţia personală a pasionatului colecţionar Bogdan Mihai, directorul societăţii „Ovidiu Numis” şi vicepreşedinte pe probleme financiare al Asociaţiei Filateliştilor „Tomis”, Constanţa.

Prima monedă din „Istoria aurului” reprezintă coiful descoperit la Poiana Coţofeneşti, în judeţul Prahova şi este o piesă de excepţie a artei gotice datînd din secolul al IV-lea î. Hr. Piesa descoperită la Poiana Coţofeneşti face parte din cele cinci coifuri princiare getice de ceremonie, descoperite pînă în prezent. Piesa emisă în 1999 are o valoare nominală de 100 de lei.

Tezaurul de la Apahida, descoperit în localitatea clujeană Apahida, conţine piese de costume ale conducătorilor gepizi. Ceea ce atrage atenţia la acest tezaur este vulturul care face parte din repertoriul simbolic al neamurilor nomade, dar şi al celor germanice şi al lumii clasice greco-romane. Vulturul se regăseşte şi pe moneda pusă în circulaţie de BNR, în 2003.

O altă monedă, dedicată tezaurului descoperit în localitatea Perşinari din judeţul Dîmboviţa (care se pare că datează din perioada 2400-2200 î. Hr.), este unicat arheologic şi conţine 13 piese, respectiv o spadă şi 12 pumnale cîntărind, în total, patru kilograme de aur. Moneda de aur emisă în 2005 redă spada şi patru din cele 12 pumnale. Tezaurul de la Cucuteni-Băiceni conţine circa 70 de piese de aur, caracteristice orfevrăriei geto-dacice. Moneda din aur emisă de Banca Naţională în 2006, cu o valoare nominală de 10 lei, redă o imagine de pe obrăzarul coifului şi un personaj în timpul unui ritual. Engolpionul cantacuzin care se regăseşte în seria „Istoria aurului”, reprezentînd un vultur bicefal cu cruce – simbol heraldic al Imperiului Bizantin -, se pare că a fost lucrat pentru Patriarhia Ecumenică de la Constantinopole. Piesa a fost emisă în anul 2004 şi are o valoare nominală de 100 lei.

În 2007, Banca Naţională a emis încă o monedă din seria „Istoria aurului” reprezentînd Rhytonul de la Poroina, cu o valoare nominală de 10 lei. Rhytonul, piesă descoperită în satul Poroina Mare din Mehedinţi, piesă de orfevrărie din perioada geto-dacă, reprezintă o cupă de băut a cărei bază are forma unui cap de taur. Cea mai recentă monedă din colecţia „Istoria aurului” este dedicată tezaurului de la Hinova din comuna mehedinţeană de pe malul Dunării. Acesta conţine o diademă din aur, 14 brăţări diferite ca model şi greutate, 92 de pandantive, 762 de mărgele, 8.765 de paiete, patru inele şi alte obiecte din aur, care cîntăreau aproape cinci kilograme.