Istoria Dobrogei de la sfârşitul veacului al XIX-lea, „reconstituită” de adolescenţi

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Istoria Dobrogei de la sfârşitul veacului al XIX-lea, „reconstituită” de adolescenţi

Cultură 26 Noiembrie 2010 / 00:00 560 accesări

„Nu e suficient să vorbim despre Dobrogea doar câteva zile pe an”, le spunea Diana Holban, elevă la Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu”, colegilor săi de la celelalte şcoli constănţene, care au participat, ieri, la simpozionul dedicat revenirii Dobrogei la Ţară. Şi, într-adevăr, despre străvechiul pământ dintre Dunăre şi Mare, reintegrat Statului Român, în urmă cu 132 de ani, se poate vorbi cu mândrie oricând, fără riscul de a fi acuzaţi de patriotism exacerbat, iar manifestări ştiinţifice precum cea organizată, ieri, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) nu numai că nu sunt desuete, dar sunt şi necesare.

Inedita lecţie de istorie, oferită de adolescenţi colegilor mai mici şi mai mari şi coordonată de muzeograful Lavinia Gheorghe-Dumitraşcu, bun pedagog şi apropiat al tinerilor, a fost prefaţată de o prelegere utilă şi atractivă, susţinută de reputatul istoric constănţean, prof. univ. dr. Gheorghe Dumitraşcu. „În limitele timpului pe care l-am avut la dispoziţie, v-am putut vorbi despre un drept al nostru asupra Dobrogei, despre un act care a fost, mai ales, democratic şi despre educarea unui sentiment, acela al demnităţii neamului nostru, al respectării istoriei neamului nostru şi al locului nostru în lume. Şi dacă am făcut poduri, să ştiţi că la capătul niciunui pod nu au existat românii cu mâna întinsă”, a conchis prof. univ. dr. Gheorghe Dumitraşcu.

Bine pregătiţi, cu un discurs coerent şi convingător - dovadă că tema comunicărilor ştiinţifice i-a preocupat în mod real - elevii constănţeni au demonstrat că sunt interesaţi de evoluţia istorică, culturală şi socio-economică a locului unde s-au născut, se formează pentru viaţă şi îşi trăiesc adolescenţa. Ei au prezentat lucrări despre podul construit de Anghel Saligny - podul Carol I - despre semnificaţia zilei Dobrogei, dar şi despre personalităţile politice şi culturale ale epocii. „Noi mergem cu toţii acum la şcoală şi uneori, ni se pare o corvoadă, dar nu ştim cât efort s-a făcut pentru ca acest lucru să fie posibil”, a spus eleva Nicoleta Pandele de la Liceul Teoretic „Traian”, care a prezentat o comunicare ştiinţifică despre învăţământul din Dobrogea şi despre rolul profesorului cărturar ardelean Nifon Bălăşescu în dezvoltarea acestuia.



12