Istoria Dobrogei, pe înţelesul tinerei generaţii

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Istoria Dobrogei, pe înţelesul tinerei generaţii

Cultură 19 Noiembrie 2008 / 00:00 1251 accesări

În aula „Adrian Rădulescu“ a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie a avut loc, ieri, un simpozion aniversar dedicat unui important moment istoric - „1878-2008. 130 de ani de la reunirea Dobrogei cu România“. Pentru tinerii prezenţi în sală, de la şcolile generale şi liceele constănţene, discursurile şi comunicările personalităţilor invitate la eveniment, în jurul unei teme generoase - istoria ţinutului dintre Dunăre şi Mare - s-au constituit într-o lecţie atractivă de istorie. Cercetători care şi-au consacrat o bună parte din viaţă studierii istoriei Dobrogei, profesorii universitari dr. Gheorghe Dumitraşcu şi dr. Ion Bitoleanu le-au vorbit tinerilor despre momentul aniversar, din mai multe puncte de vedere: al relaţiilor diplomatice şi al personalităţilor-reper ale culturii române, care au pledat pentru revenirea Dobrogei la statul român. Au mai luat cuvîntul, prezentîndu-le elevilor date mai puţin cunoscute de la lecţiile de istorie, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, dr. Virgil Lungu, dr. Marian Zidaru - consilier din cadrul aceleiaşi instituţii şi directorul Muzeului Marinei Române, căpitan-comandor conf. univ. dr. Olimpiu Manuel Glodarenco. Două eleve, Raluca Blană, de la Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu“ şi Simona Barbu, de la Grupul Şcolar „C.A. Rosetti“, considerate de muzeograful dr. Lavinia Gheorghe drept viitoare cercetătoare ale istoriei Dobrogei, au susţinut comunicări în faţa colegilor lor.

Dobrogea, în mărturii foto-documentare

În cadrul simpozionului, Direcţia Judeţeană Constanţa a Arhivelor Naţionale a organizat o expoziţie intitulată „130 de ani de la reintegrarea Dobrogei în cadrul statal românesc“, care cuprinde mărturii foto-documentare, în mare parte inedite. Acestea constau în fotografii din fondurile familiale şi personale pe care le deţine instituţia: fondurile personale Gheorghe Tomescu şi Stanciu I. Ovidiu, precum şi fondul familial Mastero, dar şi corespondenţe din fondul Primăriei Constanţa. Totodată, aduce în atenţia publicului larg actele de fundaţie ale unor importante obiective religioase, culturale sau comerciale. Dintre acestea menţionăm actul de fundaţie al Catedralei, cel al Palatului Episcopal, al Liceului „Mircea cel Bătrîn”, dar şi al Portului Constanţa sau al podului de la Cernavodă. Acestor documente li se adaugă alte două, referitoare la două edificii care nu s-au mai ridicat - Palatul cultural şi un monument comemorativ dedicat Dobrogei, ambele propuse pentru anul 1928. Alte mărturii foto-documenare vin să reîntregească imaginea Dobrogei. Dintre acestea amintim corespondenţa întocmită de prefectul judeţului Constanţa, Remus Opreanu, între anii 1878-1880 sau fotografii care relevă aspecte din viaţa cotidiană din Dobrogea (sec. XIX-XX), precum şi altele care se referă la agricultura şi învăţămîntul din Dobrogea. La finalul simpozionului, directorul Direcţiei Judeţene Constanţa a Arhivelor Naţionale, dr. Virgil Coman, le-a prezentat elevilor expoziţia foto-documentară.

Evenimentul a fost organizat de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Muzeul Marinei Române, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand“ - Filiala Constanţa, Direcţia Judeţeană Constanţa a Arhivelor Naţionale şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional.



12